De ce îmi ies mereu din minţi?

165 17 5
                                    

Îmi imaginez idile
Şi visez că mă iubeşti,
Mă gândesc l-a ta iubire,
Ca la fericiri cereşti.

Şi visez îmbrăţişare,
Sărutări pe coridoare,
Un sărut de noapte bună,
În odaia de culcare.

Iar pe fruntea ta frumoasă,
Dulce crin de primăvară
Ca vrăjite de mireasmă,
Buzele mi se coboară.

Şi, apoi, aş vrea să ies,
Dar nu pot, neîndurătoare
Gânduri pline de eres,
Mă cuprind, tulburătoare.

Mă întorc la patu-ţi moale,
Te cuprind cu mâini fierbinţi,
Însă mă trezesc... şi-s goale,
Iară eu îmi ies din minţi.

Iubirea DegetelorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum