În ceas târziu de albă noapte,
Stă jos cadavrul meu în drum
Acoperit de praf şi scrum,
Şi luminat de raze coapte.
Eram un Eros de iubire,
Când m-a atras în dânsul parcul
Şi ea c-o singură privire,
Mi-a luat săgeţile şi arcul.
Şi-a tras săgeata cu veninul,
Făcându-mă să o iubesc
Umplându-mă cu dor suspinul,
În moarte să mă veştejesc.
Şi a plecat râzând pe drum,
Să făptuiască alt omor
Lăsându-mă să mor în scrum,
În universul de amor.
