Tu ai plecat lumină din lumină,
Tu stea între femei, femeie între stele
Nu voi simţi nicicând iubirea-ţi lină,
Nici sărutarea-ţi dulce pe dulci buzele mele.
A fost doar deznădejde, goană după vânt,
Vis fabulos ce s-a născut din haos
Şi nici din lumea-ntreagă vreun cuvânt,
Nu va putea să îl întoarcă-n haos.
Tu vei fi fericită-n veci de veci,
Căci steaua ta în veci îţi va străluce
În al meu suflet fi-vor umbre reci,
Şi printre aştri tot mereu m-oi duce.
