Extaz anticipat

Capitolul 28 - O seară de neuitat

*capitol picant*

Capitolul 28 - O seara de neuitat

Isabella POV.

Certurile dintre mama si Elena s-au prelungit pe toata perioada zilei si am fost nevoita sa plec, imediat ce Bibi a adormit in maldarul de plusuri.

Nu mai suportam nici macar o secunda condractile puternice dintre cele doua femei, cu caractere impunatoare si vocile permanent in crescendo.

Nici daca mama mi-ar fi marit banii de buzunar nu as mai fi asteptat-o.

Dar nu asta ma ingrijoareaza cel mai tare acum.

Disputa dintre mama si Elena este insignifiata in comparatia cu starea in care se afla tatal meu. Mi-a promis ca o sa aive grija de el, ca o sa se intoarca cat mai repede in tara dupa toata povestea cu medicamentele. Insasi Achim mi-a jurat ca dosarul tatalui meu este curat si ca aceasta se poate intoarce in tara oricand.

Dar daca el nu este intr-adevar curat?

Daca a continuat cu scamatoriile lui prostesti si va fi gasit cu alte minuni?

Cel mai probabil va primi inchisoare si iar nu o sa imi mai vad tatal pentru o perioada indelungata. Adevarul este ca m-am obisnuit cu lipsa lui. Uneori, cand sunt singura si cuget intens asupra anumitor aspecte din viata mea, realizez ca imi lipseste si as vrea sa fie aici, in tara, langa mine, strangandu-ma la piept cu putere.

Dar alte ori, parca nici nu a existat in viata mea.

De pilda, atunci cand sunt in preajma lui Zac, nici nu imi dau seama ca exista o sumedenie de probleme ce continua sa imi apase umerii, cand de fapt, singura problema caruia ii acord atentie este aceasta: problema Zac. Barbatul acesta mi-a monopolizat mintea inca de la inceput si uneori nu imi mai vad capul de ganduri si scenarii inutile.

Chiar daca sansele ca eu si Zac sa ramanem impreuna sunt aproape nule, eu ma incapatanez sa-i acord sanse succesive cuiva despre care nu stiu aproape mai nimic.

Rare ori vorbeste despre familia lui, despre parintii lui stabiliti undeva la tara, intr-o zona frumoasa de munte, traind in pace si armonie. Uneori imi mai povesteste-te despre fratele lui mai mic, care este casatorit si are trei copii. De fiecare data imi povesteste amuzat, fiind sarcastic si adaugand numeroase ironii la adresa fratelui sau, dar in final, sfarseste cu aceleasi fraze: Ma amuz pe tema asta pentru ca stiu ca niciodata nu ma voi ridica la standardele lui. El este capabil sa intemeieze, sa intretina o familie. Eu pe de alta parte, nu.

Cum poate stii asta?

Niciodata nu a incercat sa se ataseze de o persoana fara sa flirteze pana la refuz, cand toate ii cad in pat ca pe trofee.

Hmmm, dar pot spune ca relatia de prietenie dintre el si Alexandra este una admirabila, nu ma asteptam sa se placa reciproc.

Oh! Nu ma pot gandi la nimic altceva in afara de Zac...

Simt ca inebunesc!

Imi este dor de el. Vreau sa-l vad, sa-l ating, sa-l sarut, sa-l strang in brate si sa-i sopsesc cuvinte mangaietoare in timp ce ma las purtata de mainile mari, calde si moi. Atinsa in toate punctele cheie, bine cunoscute de aceasta pana ce raceala noptii ne va obliga sa ne unim trupurile fierbinti presate de pasiunea ce creste in fiecare zi.

Zac este muza fanteziilor mele adesea si as minti daca as spune ca au existat barbati mai aratosi. "Mincinoaso..." fredoneaza vocea interioara cuvantul cateva secunde si o privesc plictisita de interventile sale deloc amuzante. Chiar daca stie ce gandesc, ce simt si ce vreau, nu inseamna ca are dreptul sa ma judece. Este doar vocea interioara...