Extaz anticipat

Capitolul 26 - Momentul adevărului

Capitolul 26 - Momentul adevărului

Isabella POV.

Deschid ochii încetişor şi încep să îmi mişc picioarele dezvelite pe cealaltă parte a patului, simţind cum parfumul bărbătesc îmi inundă nările, adâncindu-mi nasul nesătulă în pernele moi.

Deschid ochii de-a binelea şi îi frec cu asprime, strângând pernele între pumnii încordaţi, auzind zgomote din aproprierea patului.

Mă ridic în capul oaselor, frecându-mi ochii obosiți şi încep să mă uit prin jur, având ochii încă înceţoşaţi şi obosiţi.

Scutur capul ameţită şi durerea puternică continuă să pulseze, întrebându-mă dacă şi azi voi fi victima unei migrene afurisite.

Vai de mine! Ce durere de cap am...

Îmi plesnesc grozav fălcile şi atunci când ridic capul din poală, îl observ pe Zac stând pe scaunul înalt din faţa biroului său. Cu picioarele întinse, larg desfăcute pe sub birou observ cum capul pică uşor în palma dreaptă şi mă priveşte cu blândeţe, clipind alene spre mine.

Zac poartă un tricou bleumarin mulat, alături de o pereche de pantaloni de trening negri, purtând în picioare şosete albe, curate şi atunci când ochii îmi rămân priponiți pe el, observ că zâmbetul i se lărgeşte. Râde încetişor afişându-şi dantura perfectă după care degetele mâinii drepte, groase, încearcă să acopere zâmbetul adorabil, simţind că urmează o conversaţie foarte interesantă.

- Ce este aşa amuzant? Iar am adormit cu machiajul pe faţă? întreb amuzată.

- Nu, iubito, chiar deloc. Ai faţa curată ca de bebeluş, spune acesta în timp ce se ridică din dreptul biroului şi atunci când îi văd picioarele înalte şi musculoase cum defilează spre pat, strâng cearşaful între mâinile tremurânde, muşcându-mi buzele cu dinții puternici din cauza tentaţiei care se extinde peste tot în capul meu.

- Atunci? întreb amuzată, Zac reuşind să se aşeze pe marginea patului, mângâindu-mi obrajii fierbinţi cu degetele groase, calde şi moi, făcându-mă să zâmbesc.

- Nu îţi aminteşti nimic, nu e aşa? întrebă zâmbăreţ şi atunci când arătătorul mâinii drepte se mută de pe obraji pe tâmplă, trag aer adânc în piept, înfingându-mi toate cele zece degete în pielea braţelor fierbinţi şi musculoase, un icnet scăpându-i lui Zac.

- Tot ce îmi amintesc este că...ne-am sărut într-un bar, spun derutată, fiind singura mea amintire de ieri, scuturând din cap ameţită şi atunci când Zac se ridică de pe pat se aşează în faţa mea, în genunchi, mângâindu-mi mâinile reci.

- Doar atât? izbucneşte în hohote de râs.

- Ce s-a întâmplat, Zac? întreb deja panicată.

- Hm, cu ce ar trebui să încep? Păi, nu am mai vorbit de ceva timp şi m-am gândit că încă eşti supărată de cele întâmplate. Amândoi am fost de acord că puţin spaţiu nu o să omoare pe nimeni, însă se pare că ai cedat prima. Aseară m-ai sunat şi mi-ai spus că ai nevoie să mă vezi, spune Zac în timp ce înghit zgomotos în sec şi continui să-l privesc. Iniţial, am crezut că eşti beată, însă tu, cu guriţa aia a ta frumoasă, mi-ai spus că eşti "fumată", continuă tot mai amuzat.

- Vai de mine! spun îngrozită şi atunci când îmi miros mâinile, tutunul îmi inundă nările şi îmi vine instant să vărs.

- Da, iubito, spune acesta amuzat continuând să îmi mângâie obrajii încetişor şi atunci când mâna mea stângă o acoperă pe a lui, pe cea dreaptă staționată pe obrazul meu, respiraţia fierbinte a lui Zac mă încălzeşte cumplit, venind chiar mai aproape de mine.