Extaz anticipat

Capitolul 6 - Cearta

Capitolul 6 - Cearta

Isabella POV.

În momentul în care deschid uşa casei, mama se ridică din capanapeaua crem ca din puşcă.

Trântesc uşa în urma mea şi cu paşi lenţi, nici nu ştiu ce să fac mai întâi.

Să cer răspunsuri?

Să mă duc direct în cameră şi să nu mai ies niciodată?

Scutur tristă din cap şi încep să mă descalţ, să mă dezbrac şi în momentul în care vocea mamei inundă camera, o ignor.

Nu, nu vreau să mai aud nimic din partea ei!

A ţinut atâtea secrete faţă de mine!

Cu ochii înlăcrimaţi şi mâinile tremurânde, îmi las geanta lângă cuier şi prind curaj, vrând să-i văd privirea mamei.

- Ţi-ai recuperat mobilul?

- Da, spun cu o voce stinsă, după care îmi dreg glasul şi clipesc rapid spre mama.

- Ce ţi-a făcut? Ce ţi-a spus? întreabă curioasă, în timp ce încep să râd, uimită de faptul că nu s-a gândit niciodată la manevra tatei. Bella, ai plecat aseară, fir-ar să fie! se răsteşte aceasta către mine, fiind înlăcrimată şi ţinând pumnii strânşi în dreptul pieptului. Te-am aşteptat, te-am sunat, spune aceasta în timp ce vocea i se schimbă total atunci când lacrimile încep să curgă alert pe obrajii albi. Ce s-a întâmplat cu tine, Isabella? întreabă aceasta în timp ce mâinile îi acoperă buzele şi nasul, lăsându-şi privirea în jos şi ochii răstigniţi până în sprâncenele stufoase.

- Am leşinat, spun simplu, iar privirea mamei păstrează aceeaşi expresie.

- Ce ţi-a făcut nenorocitul ăla? întrebă aceasta în timp ce fiecare părticică a corpului începe să-i tremure şi mă doare s-o văd aşa, plângând.

- Nenorocitul ăla? întreb şocată de felul în care vorbeşte de tata. Nenorocitul ăla mi-a deschis ochii, mama, spun cu vocea crescându-mi pe măsură ce mă înfurii. Tata mi-a spus multe chestii înainte să îmi înapoieze mobilul şi să părăsească ţara. Şi cred că, în sfârşit, am înţeles cine e fost bau-baul în toată această poveste.

- Isabella, te-am protejat cât am putut, spune aceasta în timp ce lacrimile îi inundă ochii şi buzele îi tremură cu putere atunci când vârfurile degetelor lungi le ciupesc.

- M-ai protejat? întreb şocată de răspunsurile pe care mi le oferă. Nu m-ai protejat deloc, mama, m-ai minţit. Când aveai de gând să îmi spui că tata şi-a refăcut viaţa alături de o altă femeie? Sau că am o soră vitregă pe care o cheamă Bibi? Oare urma s-o întâlnesc vreodată? întreb în timp ce mama clatină negativ din cap.

- Nu, nu, spune aceasta printre lacrimi. Niciodată! strigă în timp ce mă ia cu leşin şi mă prăbuşesc în fotoliul de lângă canapea.

- Acum înţeleg de ce tata nu m-a vizitat niciodată, de ce nu l-am putut vedea după divorţ, spun în timp ce mama plânge în hohote şi chiar dacă mă doare inima văzând-o astfel, nu pot să cred câte mi-a ascuns de la divorţ până în prezent. I-ai interzis să mă mai vadă vreodată deoarece erai geloasă pe noua lui soţie şi fata rezultată din căsătoria lor, spun şocată, ochii fiindu-mi traversaţi de o senzaţie de usturime şi câteva lacrimi mi se preling uşor pe obrajii tremurânzi.

- Îmi era frică că se va ajunge la asta! spune mama în timp ce îşi înfinge ambele mâini în cap şi tremură. Ştiam că vei cauta personajul negativ şi după ce vei ascultat varianta tatălui tău, mă vei învinovăţi, spune această în timp ce înghit în sec şi atunci când clipesc, o nouă serie de lacrimi se preling alene, genele negre fiind umede.