Mi-am atins usor obrazul umflat si am tras usor aerul printre buze din cauza durerii inca persistente. Am reusit cu greu sa fac rost de o oglinda asta dupa ce Harry mi-a acoperit-o pana si pe cea din salon si am fost nevoita sa fur una din geanta lui Nicky ca sa pot vedea cum evolueaza lovitura de pe fata mea care probabil inca il facea pe Harry sa insire injurii diavolesti spre sufletul lui Drake.
Am apasat din nou si am privit linia diforma a pometilor mei. Umflatura disparuse aproape complet insa pielea inca imi era acoperita de o nuanta violet si ochiul deasemenea; pleoapa inca era umflata si parea acoperita de fard negru-visiuniu intr-un machiaj nereusit. Parca aveam o suvinta din parul lui V pe obraz, nenorocitul m-a lovit cu toata forta, de parca as fi fost un adversar intr-un ring de box si la proba cantarului amandoi am avut aceeasi greutate.
Am bufnit si am inchis pudriera, aruncad-o sub perna pana nu intra Harry si ma prindea cu ea. Drake era mort, si chiar daca trebuia sa uit de el inca mai aveam atatea probleme din cauza lui incat imi era imposibil sa il scot din cap chiar daca as fi vrut.
Amanuntul care ne arunca acum intr-o belea imensa era cel la care eu nu m-am gandit macar o secunda in timpul in care am fost rapita: Tata!
Disparitia mea l-a innebunit pe Harry asa ca nu a avut prea mult timp de acordat intrebarilor lui tata si daca nu as fi avut minunea numita Nicky - pe care Harry a obligat-o sa ramana acasa cand voia sa se implice in salvarea mea - tata ar fi aruncat probabil FBI-ul pe urmele mele. A inventat o cearta intre mine si Harry in care a contribuit si Amber, mintindu-l pe tata ca eu nu puteam sa trec peste fosta ei relatie cu Harry si scandalul a inceput in vizita mea la spital deci inca aveam nevoie de timp sa imi pun ordine in ganduri. Nu vreau sa imi imaginez ce crize mi-au inventat nenorocitele sa il convinga pe tata sa imi acorde putin timp, dar cum asta era un lucru pe care il practicam des, au reusit sa imi cumpere cateva zile libere in care Harry a disparut din nou cu mine in vreo cabana pustie in padure sau o destinatie exotica sa isi calmeze nebuna geloasa. Faptul ca e o minune nu a scutit-o pe Nicky sa isi ia un sut in fund pentru povestea asta.
Insa orice credibiliate a acestei povesti a disparut radical in momentul in care eu am fost adusa acasa. Incheieturile si gleznele imi erau acoperite de rani si aveam urma lanturilor lui Drake imprimata pe piele. Chipul imi era acoperit de o vanataie enorma si orice scuza am fi cautat pentru toate astea era imposibil sa ascundem faptul ca am fost maltratata fizic si lovita. Genul asta de rani nu le procuri dintr-un accident de masina, caderea de pe vreo stanca sau dormitul prea mult la soare. Si dupa ce o echipa de mai bine de 10 persoane s-a gandit la un plan de evadare din situatia asta, Harry care inca nu reusise sa zambeasca sau sa guste orice fel de gluma nu a intrat in brainstorming-ul nostru si a mers direct la tata sa ii spuna adevarul.
Inca se simtea vinovat pentru ce se intamplase si chiar daca imi jurase ca nu o sa ma pareasca niciodata, stiu ca inca se gandea la asta si ma facea sa innebunesc. O sa ii jur si eu ceva: jur ca nu o sa il las sa isi incalce juramantul ala.
Am mai fi putut castiga cateva zile, timp in care sa mi se vindece ranile si pe cele provocate de lanturi chiar puteam sa le acopar, insa vanataia de pe fata parea sa aiba serioasa nevoie de timp sa se refaca, timp pe care Harry nu voia sa mi-l acorde.
Bineinteles ca nu i-a spus nimic de partea in care el e un traficant si un criminal iar fiica sa e indragostita de un om care are probabil mai multi dusmani decat populatia unui oras. Dar a avut un moment de eliberare in care a mers la tata si i-a povestit totul despre adevarata lui familie si mai ales faptul ca are (a avut) un dusman care voia sa razbune si a gasit cea mai buna metoda sa o faca prin mine, singurul lucru pe care il iubea. A recunoscut ca nu e un om curat, ca nu isi castiga viata cinstit si probabil pentru asta a folosit doar cursele de masini deoarce adevarata lui afacere era tinuta bine de Carter caruia nu i-ar fi placut aceasta confesiune a lui Harry, mai ales ca de cateva zile tot ameninta cu acea "sapa de lemn" deoarece iubitul meu isi cam parasise locul de munca si activitatea in firma lui ilegala.
A povestit tortura mea pe durata celor 3 zile si faptul ca nu a putut introduce politia pentru ca ar fi riscat sa intre in probleme si mai mari iar rapitorul sa imi faca mai mult rau. Salonul meu era inca plin de oameni care isi munceau creierele sa conceapa un plan pentru salvarea noastra in momentul in care Harry a intrat simplu si serios si a recunoscut ca i-a spus totul.
Eruptie vulcanica pentru mine.
Si stiu exact de ce facuse nemernicul asta, chiar daca nu recunostea stiu ca in modul asta decizia lui era pusa in aplicare fara sa o faca el. Harry voia sa dispara din viata mea, dar nu putea sa plece el asa ca il determina pe tata sa ma ia pe sus si sa imi obtina un ordin de restrictie impotriva lui. Asta sa creada ei, nu am trecut prin atatea sa fiu acum lasata cu ochiul vanat si fara iubit. Asa ca momentul in care uraganul tata a ajuns la spital a dat cu ochii de tornada Katherine si s-a produs apocalipsa.
Niciodata nu mi-am pierdut mintile intr-un asemenea hal si conducerea spitalului m-a amenintat de nenumarate ori ca ma vor arunca afara daca nu incetez cu tipetele dar linistea ma-sii, eram furioasa, cu un tata care voia sa ma ia de langa iubitul meu si cu un iubit care deasemenea era de acord cu asta. Ce femeie nu si-ar pierde mintile? Mai ales dupa toate prin cate am trecut. Scapasem de moarte si el voia acum sa ma paraseasca pentru siguranta mea stupida. Sa ma intorc la viata mea banala - care normal ca s-ar fi sfarsit imediat fara el si i-as fi aratat eu putina siguranta facandu-mi singura de pretecanie - sa fiu fericita si chiar daca el mai iubeste, e mai bine asa. Dumnezeii ma-sii!
Stiu ca amenintarea cu pretecania l-a speriat si poate i-a bagat mintile in cap.
Dupa asta incerca totul sa isi calmeze iubita nebuna si asta avea si un amuzament macabru de care eu ma bucuram pe interior. Asa ii trebuie daca vrea sa ma paraseasca. Cu siguranta sexul oral pe care mi l-a facut pe patul de spital m-a calmat putin dar faptul ca nu a mers mai departe si tot nu scoteam un afurisit de zambet de la el imi aducea nebunia inapoi. A trebuit sa imi jure de atatea ori ca nu o sa ma paraseasca pana cand cu siguranta l-am facut si pe el sa creada asta si creierul meu procesase aceste cuvinte si le repeta non-stop ca pe refrenul celei mai frumoase melodii pe care nu ti-o poti scoate din cap nici daca vrei.
Stiu ca tata voia sa ma ia de langa Harry si probabil sa ma mute din Seattle, poate chiar sa mearga la politie dar in primul rand eram majora si chiar daca uram sa folosesc asta asupra lui, a trebuit sa o fac si in al doilea rand i-am jurat ca daca il va da pe Harry pe mana politiei o sa ramana din nou cu o singura fiica si aceea va fi Amber, plus ca am facut destule ca sa ma predau si eu politiei si sa impart aceeasi celula cu el, unele inventate de mine care l-au bagat pe tata si mai tare in sperieti insa eram ca o tigroaica nervoasa, nesatisfacuta de saptamani si cu ochiul vanat care era in stare de orice sa isi tina tigrul langa ea. O sa ii leg coada de a mea daca e nevoie.
Imi iubeam tatal si uram cearta la care am fost supusa cu el datorita lui Harry dar nu stiu daca am fi gasit o scuza mai buna in situatia mea, si mai rau decat era deja, ar fi fost ca tata sa creada ca Harry mi-a provocat aceste rani. Ideea ca tata sa il acuze pe Harry ca m-a lovit m-a facut sa ii multumesc ca i-a spus adevarul de la inceput. Nu vreau sa ma gandesc cum s-ar fi simtit inima si asa lovita a lui Harry la o asemenea acuzatie, pe care inca o sustinea si se invinovatea pentru tot.
Deci, tata il ura pe Harry si cauta un mijloc sa ma ia de langa el. Sper sa renunte cat mai repede la planul asta.
Drake era mort, la fel ca o alta multime de oameni. Vanatorul si sotia lui erau morti, Drake a scapat de cadavrele lor insa moartea lor mi-a fost confirmata de Alexandra. Ei si Christina erau motivul pentru care nu puteam fi cu adevarat fericita si nu puteam sa dorm linistita noaptea stiind ca au murit din cauza mea.
Fuga noastra a fost cu adevarat stupida. Moartea unor doi oameni nevinovati si vanataile mele - problemele care imi complicau viata acum. Ar fost mult mai usor sa ma intorc acasa ca un om normal ce nu arata ca un animal inlantuit ore in sir, tata nu ar mai fi avut motiv acum sa il urasca pe Harry si Harry sa se urasca pe el.
Deci pana la urma Katherine-magnet-de-belele-Wrise era de vina pentru tot.
Si cum toate astea nu erau de-ajuns, cireasa de pe tort era o raceala de toata frumusetea care a reusit sa puna gheara pe mine pana la urma.
Corpul imi era ingrozitor de deshidratat si slabit dupa tortura fizica la care ma supusese Drake. Chiar daca ma uscam de foame mi-a fost ingrozitor de greu sa reusesc sa bag ceva in gura si sa ramana acolo. Tot ce am vrut a fost somnul. Respingeam orice sursa de hrana si cateva zile mi-am luat energia din perfuzii pana cand Harry a dat militaria jos din pod si mi-a bagat lingura pe gat. Bine, nu chiar ca tata, metodele lui erau mai pe placul meu si m-a convis in cele din urma sa mananc si sa ma obisnuiesc cu greata din stomac. Adica strangeam din dinti si imi muscam limba, fortandu-ma sa inghit dar cine nu ar fi facut-o daca primea un sarut al acelor buze dupa fiecare inghititura? Gustul buzelor lui inca il simteam si era delicios, as fi mancat din ele toata ziua si in mare parte o faceam pentru ca el nu pleca niciodata de aici si nici pe mine nu voia sa ma ia acasa.
Soarele patrundea prin perdeaua alba si mi-am frecat ochii usturatori planuindu-mi sa il pun pe Harry sa traga draperia cand se intoarce. Mi-am suflat nasul in servetel si m-am strambat. Mi-am molfait limba ce avea un gust oribil de medicamente si am motolit servetelul in mana.
Sunt aici deja de cinci zile si mai am putin si ma urc pe pereti de disperare. Rar eram singura in salon insa chiar si asa televizorul imi atragea atentia doar ca sa imi fac un masaj la degete apasand pe butoane si Harry imi adusese pana si laptopul cadou-fortat sa imi ia din plictiseala si functiona oarecum cand ne uitam impreuna la filme pe el.
Respiram pe gura numarand butoanele de la telecomanda cand usa s-a deschis si demonul meu al naiba de serios in ultimul timp a intrat cu nenorocirea mea. Eram intr-un spital si toata lumea stie care e situatia alimentara intr-un asemenea loc dar jur ca daca mancarea mea provenea din spital o sa ii scriu o felicitare directorului. Dar sigur Harry avea ceva de-a face in asta si nu directorului trebuia sa ii multumesc pentru delicatesele pe care le primeam.
Inchise usa in urma lui si se apropie usor de patul meu, asezandu-se pe scaunul de langa el si asezandu-mi usor tava in poala cand m-am ridicat in fund. Supa de pui, un bol in care parea amestecat iaurt sau smantana cu fulgi de ovaz si fructe de padure (pentru care facusem obsesie in utlimul timp) si trei briose cu ciocolata din care inca iesea aburul, suc de portocale si de mere verzi (pentru ca sunt a naiba de pretentioasa a.k.a. ma plang ca nu imi mai place fructul din suc asa ca Harry imi aduce mai multe sa se asigure). Da, sunt cu siguranta bolnava speciala si rasfatata spitalului. Probabil Harry crescuse foarte mult profitului vreunui restaurant non-stop din jurul spitalului.
- Deci, azi mancam de buna-voie sau prin metoda obisnuita? Zambi cald spre mine fiind gata sa imi ia lingura din castronul de supa si sa treaca la treaba. Ei bine, am spus ca nu zambeste in ultimul timp si e serios si asta e adevarat. Zambetul ala mic si dulce era asezat acolo fortat pentru mine, Harry se comporta cu mine in ultimul timp ca un tata exagerat de protectiv care mai are scapari in modul abuzurilor sexuale din cand in cand (si asta tot pentru mine) deci cum sa nu imi ies din minti?
M-am bosumflat si mi-am strans bratele la piept.
Harry continua zambetul ala dragalas si enervant si voiam sa chicoteasca, sa ranjeasca si sa ma ameninte ca ma urca pe pereti si mi-o trage pana imi intra mucii in gura daca nu mananc, sa maraie, sa faca ceva care sa imi aminteasca de el.
Se apleca peste tava si se apropie mai mult de mine. Imi prinse mana intr-a lui si se intinse sa ma sarute inainte sa imi intinda lingura de supa. Nu i-am acceptat nici sarutul nici supa. Pana aici!
- Ce e, iubito? Il prinsesera grijile deja si zambetul ala mic si fortat disparu imediat.
- Cat ai de gand sa te mai comporti asa? Am vorbit si vocea mea suna al naiba de ciudat din cauza nasului infundat.
Se incrunta usor si lasa lingura in castron. Simteam un vag miros care se juca prin narile mele si acum imi era cu adevarat foame, cum imi fusese si ieri dar facusem pe mofturoasa sa ma hraneasca el, dar m-am saturat de asta. Sunt iubitul lui nu fiica.
- Cum ma comport?
M-am incruntat nervoasa.
- Tie cum ti se pare? A trecut aproape o saptamana si tu inca nu iti revi din starea asta depresiva si serioasa care ma scoate din minti. Adica, la dracu', port o camasa de spital ridicola care imi lasa fundul gol si tu nu faci nimic in legatura cu asta, de buna-voie. Mi-e dor de Harry pe care l-am cunoscut prima data, de demonul pervers si posesiv care candva era in stare sa imi faca fingerbanging cu bautura acidulata pe sub masa unui joc de blackjack. Harry care se catara pe stanci dupa animale salbatice ca sa fac sex cu el in padure si care ma ameninta ca nu ii pasa de menstruatia mea si o sa ma aiba oricat as protesta eu pentru ca sunt a lui. Mi-e dor de acel Harry. Am suspinat si mi-am dat seama ca incepusem deja sa plang. Fir-ar! Tineam asta de ceva timp in mine si lacrimile nu ajutau deloc la starea mea si asa proasta din cauza raceli. Luam destule pastile incat sa nu ma doara capul sau orice alta parte a corpului - dupa ce am fost in stare sa le simt pe toate din nou - dar nu il mai simteam pe Harry si asta durea cu adevarat. Rau.
Isi cobora privirea spre mainile impreunate din poala lui. Stiam deja ca avea sa vina cu alta explicatie ca lucuruile nu mai sunt asa cum au fost, ca ii e greu si nu poate sa uite ce mi s-a intamplat din cauza lui.
Mi-am tras nasul cat asteptam si am luat lingura intre degete.
- Dar acel Harry a disparut! Am rostit usor, incercand sa imi duc lingura cu supa la gura si sa ma hranesc si singura cu mancarea ce sigur acum nu mai avea niciun gust pentru ca el nu ma putea hrani cu ce voiam eu. Dar m-am simtit asaltata de un val furios de vant care s-a ridicat langa mine si mi-a smuls tava din brate. Am icnit speriata uitandu-ma la Harry care a asezat tava pe scaunul lui, aproape aruncand-o pe jos si isi croi hotarat drum spre usa. Am expirat socata privindu-l cum o incuie si se intoarce inapoi ca un ciclon.
- Harry ce...
Dupa ce tigrul meu a vegetat atatea zile nu il credeam in stare sa reuseasca sa se arunce peste mine in pat intr-un asemenea fel. A azvarlit imediat patura subtire de pe mine si am vazut-o zburand prin camera inainte sa incerc din nou sa vorbesc dar gura mi-a fost acoperita cu a lui, si nu in modulul dulce de copil mic pe care il tot folosea in ultimul timp, aproape mi-a inghitit limba apoi a muscat-o si mi-a insfacat soldurile sensibile si cam ruginite de la atata sedere.
- Ai dreptate, iubito! Imi pare rau, toate astea ma mananca pe dinauntru dar la dracu' ai dreptate. Si sa nu crezi ca nu te-am mai dorit in timpul asta, fierb ca un nenorocit de dorinta pentru tine si...
- Shht! I-am pus degetul peste buze.
- Am auzit destul! Tot ce faci in ultimul timp e sa vorbesti, da-mi-l pe Harry care scoate apele din mine fara sa rosteasca un cuvant. Il vreau inapoi. I-am ordonat.
Ranjetul care s-a asternut pe buzele lui mi-a facut inima sa bubuie ca un butoi cu praf de pusca aruncat in aer si spulberat de glontul tras din arma lui. Stiu ca asta e real, un ranjet real si obraznic si ah, cat de dor mi-a fost de el.
- Ce ziceai de camasa asta? Iti lasa funduletul descoperit?
Isi strecura mana pe sub fesele mele si sa ma ia naiba daca nu am fost umeda intr-o secunda.
Am ranjit ca o dementa si nu m-am mai putut abtine. I-am prins parul in pumni si l-am tras spre mine ca o salbatica. Probabil trebuia sa imi sterg nasul si el risca sa se imbolnaveasca din cauza mea dar cui naiba ii pasa acum? Sa zaca in pat cu mine, asta ar fi perfect.
Mana lui Harry a urcat pe fundul meu, ridicandu-mi camasa larga si m-am arcuit sub el, cautandu-i atingerile si ghidandu-i mana spre feminitatea mea. Stiam eu ca daca renunt la lenjerie si imi las camasa asta ridicola desfacuta o sa inving pana la urma.
- Drace, iubito esti asa umeda. Tremura peste buzele mele si am gemut din cauza cuvintelor lui.
- E numai vina ta. M-ai tinut ca pe un peste intr-un acvariu cu nisip. L-am criticat tafnoasa si nasul infundat plus buzele pe care mi le sugea si nu ma lasa sa vorbesc - vocea mea era de-a dreptul comica.
- Daca te face sa te simti mai bine, acvariul meu a avut foc.
Mi-am infipt mainile in cureaua pantalonilor sai pana nu se razgandea din nou si s-a ridicat usor dandu-mi voie sa ii desfac. Carnea ma durea din cauza bolii si a sederii continue si felul in care Harry imi strangea acum soldurile si coapsele ma arunca intr-un abis de placere.
- Doamne, mi-a fost atat de dor de tine ca imi plesnesc venele. Ce imi faci tu mie, Katherine!
Nu stiu de unde scosesem dorinta asta animalica din el si cum reusisem sa o readuc la viata dar am zambit ca un dracusor peste buzele lui si i-am inconjurat talia cu picioarele mele. Godzilla mea era mai mult decat pregatita si se pare ca si ei i-a fost dor de mine cum mi-a fost mie de ea.
Cui ii pasa ca eram intr-un salon de spital si in orice secunda cineva poate sa bata la usa? Am uitat de tot intr-o secunda si nici intoarcerea din morti a lui Drake nu m-ar opri acum sa iau ce vreau din demonul meu. Trageam de el ca o nimfomana si gemetele lui cu siguranta puteau fi auzite desi ale mele erau mai sonore. Sunt bolnava si am nevoie de ingrijire speciala, una a dracului de buna pentru ca in secunda in care l-am simtit in mine am explodat ca o bomba nucleara si vedeam acoperisul zburand in aer. Raceala s-a dus, durerile s-au dus. grijile s-au dus... mi-am recuperat demonul si o sa uit absolut tot macar pentru cateva minute.
Si brusc ceva nu era bine, m-am indepartat de pe buzele lui si mi-am intors repede capul, ducandu-mi mana la gura si eliberand un stranunt enervant.
- Baga-mi-as! Cer prea mult cinci minute in care sa elimin lichide si pe alta parte? Am vorbit nervoasa stergandu-mi nasul si asta era al naiba de ridicol si deloc excitant.
Harry rase si imi trase servetelul de la nas, napustindu-se iar peste buzele mele.
- Cine naiba crezi ca iti da drumul in doar cinci minute? Mormai peste gura mea si am ranjit.
- Sfinte, ce bine e inapoi in tine. Gemu executand fiecare miscare ca notele perfecte ale unui cantec iar eu eram o melomana dupa instrumentul lui.
- Taca-ti fleanca, Styles, si fa-ti treaba! Am marait savurandu-mi euforia si nu vreau sa fiu deranjata de nimic.
Ranjetul lui s-a imprimat pe pielea gatului meu. I-am strans tricoul in pumni si am incercat sa il dau jos si daca nu ma lasa o sa il rup, apoi o sa arunc capodul ridicol de pe mine.
- Am inteles, iubito! Dar mai am ceva de zis. Am oftat si i-am tras buzele peste ale mele. Nu vreau sa aud nimic.
Imi musca buza si ma patrunse mai adanc ca sa ma pacaleasca si sa nu il trag inapoi. Corpul meu slabit se sleia repede.
- Te iubesc! Se uita in ochii mei apoi ii inchise pe ai lui si cobora usor peste buzele mele. Te simt! Si orice decizie iau o fac pentru aceste doua lucruri. Niciodata sa nu te indoiesti de sentimentele mele sau de dorinta mea pentru tine. Chiar daca ma comport uneori ca un calugar e pentru ca ma simt vinovat pentru ce ti se intampla din cauza mea si vreau sa fac orice ca sa fii in siguranta dar asta nu inseamna ca in interiorul meu exista macar o secunda in care sa nu vreau sa te devorez ca un animal turbat. Ai inteles?
Am inghitit in sec deja ametita rau de tot si am aprobat din cap. Imi dadeam drumul doar din cauza vorbelor lui.
- Si acum, patul asta ma inhiba, urasc sa o fac in locuri in care au stat altii dar peretii nu cred ca i-a atins cineva. Ce spui?
Ma privi putin retinut, probabil crezand ca eu sunt bolnava si el vrea sa mi-o traga pe perete. Ce naiba cerseam eu mai devreme?
- De ce dracu' mai intrebi? Am marait deja sarind in sus si mi-am tras singura camasa care mi se facuse ghemotoc in poala.
Ochii i s-au marit si a inghitit zgomotos in sec. Am ranjit senzual.
- Acum chiar ai eliberat animalul turbat din mine!
Am ras si apoi am icnit amuzata cand m-a infacat din pat si mi-a lipit fundul de peretele rece, bagandu-si talia intre picioarele mele si lasandu-si dinozaurul sa ma sfartece.
- Bun! Si o sa ma asigur ca ramane liber de acum in colo. A gemut tremurand strivit de mine, i-am tras tricoul peste cap si m-am infipt in buzele lui ca o vipera iar el mi le-a inghitit pe ale mele ca un anaconda.
Da, mi-am recuperat demonul.
Harry mi-a prins mana si a tras-o usor spre el. Mi-a sarutat degetele si a zambit in timp ce lasa masina sa alunece rapid pe autostrada aglomerata.
In sfarsit am fost externata si chiar daca raceala mea nu era complet vindecata si nici vanataile, acum ramasesere simple urme care aveau sa dispara odata cu trecerea timpului si sa curete chinul prin care am trecut in ultimele 2 saptamani. Exageram putin cu pudra dar voiam sa acopar orice urma a vanataii de pe chipul meu care parea sa il doara pe Harry mai rau decat pe mine. Nu voiam sa o mai vada.
- Ne-am cumintit?
L-am privit putin confuza si a zambit.
- In mod normal acum mi-ai fi sarit in poala. Continua sa zambeasca si am chicotit usor.
- Eram intr-o criza existentiala. M-am scuzat din nou pentru scaparile mele din timpul internarii in care am acceptat sa fac dragoste cu el lipita de un perete. De fapt, eu i-am cerut asta.
- O criza existentiala sexuala. Ma completa cu un ranjet viclean si mi-am mijit ochii punandu-mi mainile in san.
- O spui de parca tu nu ai fi avut-o!
Rase.
- Oh, iubito, eu am avut-o cu mult inaintea ta.
- Mhm, nu mi s-a parut. Am bolborosit ofticata.
- Sunt mai rezistent ca tine. Imi facu cu ochiul si mi-am abtinut instinctul de ai scoate limba ca un copil ofticat si acuzat ca nu s-a putut abtine sa nu isi bage capul in borcanul cu prajituri. Desi Harry isi bagase capul in prajitura daca tot veni vorba de asta. La propriu si la figurat... ambele capete.
Am ranjit usor la micul gand obraznic.
- Ce?! Vru Harry sa stie.
- Nimic, doar un gand cu prajituri! Am zambit smecher si s-a incruntat intr-un mod comic facandu-ma din nou sa chicotesc. Imi saruta mana din nou si se concentra asupra drumului.
Drumul spre casa. Casa la care tata nu voia sub niciun chip sa ma mai intorc si acum avem noroc ca nu am ajuns sa ii aratam locuinta noastra pana acum dar va afla unde este mai devreme sau mai tarziu.
Eu si Harry aveam micile noastre scapari in care uitam tot si ne lasam natura salbatica sa conduca si faceam asta ca sa nu innebunim complet. Dar asta nu insemna ca lucrurile s-au rezolvat.
Va trece o perioada lunga de timp pana cand voi invata sa ma obisnuiesc cu ce s-a intamplat, pentru ca nu cred ca as reusi vreodata sa uit asta. Sa ma obisnuiesc cu gandul ca atatia oameni au murit din cauza mea, ca am fost torturata de un maniac si chiar daca a murit acum asta nu inseamna ca nu mai sunt altii care sa apara in locul lui.
Inca mai erau atat de multe probleme in viata noastra. In afara de cea nou aparuta cu tata care acum cauta o posibiliate sa il ia pe Harry de langa mine, el nu era singurul tata care ne crea probleme.
Reynolds nu dadea niciun semn, dar cu siguranta nu va lasa moartea nepotului sau nepedepsita. Am fost atat de bulversata de toate intamplate incat nu am realizat asta atunci cand Christina mi-a spus. Drake era nepotul lui Reynolds, verisorul lui Harry si Yrrah si in oare care masura si al meu. Alte legaturi socante pe care nu stiu daca ar fi trebuit sa i le spun lui Harry. Drake era mort. Un subiect inchis si cel mai bine e sa ramana asa, chiar daca nici trecerea in alta lume nu parea sa spele ura lui Harry asupra lui. Probabil i-a cerut lui Carter sa-i aduca trupul carbonizat al lui Drake si sa ii smulga inima arsa din piept asa cum si-a dorit la inceput.
El si oamenii lui zaceau ingropati in padurea in care m-au fugarit pe mine si mi-au planuit moartea. Si as fi fost bucuroasa sa uit asta, sa suflu usurata si sa trec peste daca printre acele corpuri ingramadite nu exista si cel al Christinei.
Moartea ei nu parea sa ii aduca lui Harry vreun sentiment anume, era bucuros ca m-a ajutat si mi-a confirmat ca era o fata buna si blanda, prea blanda insa nu ii regreta moartea. Stiu ca pentru el era o victima colaterala in vanarea lui Drake.
Si totodata mai era si Yrrah, care nu a mai aparut dupa ambuscada din padure si pare ca nu avea de gand sa se mai intoarca. Si cel mai dureros e ca nici Harry nu il mai voia inapoi. Fratele lui e mort, si asa va ramane. Cel care i-a rapit iubita pentru a se razbuna pe el era doar un om care ii semana. Asta erau vorbele lui de fiecare data cand pomeneam de Yrrah. Reci si dure, si asta era ingrozitor de dureros stiind cat isi iubea inainte fratele.
Harry a oprit masina in fata casei si sentimentul de caldura m-a cuprins imediat. Acasa.
Trecuse parca o vesnicie de cand nu am mai venit pe aici. Din seara inaintea aniversarii noastra de o luna. Trecusera doua saptamani de atunci dar parea o vesnicie in care atat de multe vieti s-au schimbat sau au disparut.
Am respirat usor inainte sa ies din masina si sa fiu intampinata de Harry care isi recuperase zambetul bland dar acum nu mai parea camuflajul unui chip chinuit. Cel putin renuntase la planurile de a ma parasi si asta era tot ce imi pot dori pe moment.
- Bine ai venit acasa, iubito! Imi cuprise mijlocul si am zambit imediat. M-a tras intr-un sarut tandru si dulce care nu putea descrie mai bine sentimentul de acasa si siguranta.
Harry a inchis portiera in urma mea si am zambit spre Ferrari-ul stralucitor care parea si fi avut si el parte de o internare odata cu mine. Urmarirea prin padure il afectase serios dar acum era ca nou.
- Oricum voiam sa ii schimb caroseria. Harry ridica din umeri ghicindu-mi gandurile si am zambit. Aveam bagajul din spital in portbagaj dar Harry m-a tras direct spre casa si acum tot ce voiam era sa ajungem sus in mansarda, sa ne prefacem ca viata noastra e complet normala si plictisitoare si sa lenevim pe salteaua noastra pentru tot restul zilei, leneveala mai salbatica din cand in cand.
Harry mi-a deschis usa si mi-a trecut mana pe la nas din instinct inainte sa intru si sa sar imediat inapoi intr-un tipat cand un val de urlete s-a izbit de mine. M-am lipit de abdomenul lui Harry fiind la un pas sa ii sar in brate cand o adunatura de oameni au napustit peste mine stringand in cor: "Bun venit acasa!"
Mi-am calmat inima si mi-am privit prietenii, aruncand confeti si sufland in tot felul de fluiericiuri colorate. Sufrageria era plina de baloane si impodobita ca pentru petrecerea unui copil mic.
Ne-au inconjurat cu totul si am inceput sa rad in cele din urma.
- S-a intors tigroaica! Tipa Jay ridicandu-ma in bratele lui si am ras prinzandu-ma de umerii lui.
- Hei, usor, e inca fragila. Protesta Harry incercand sa ma dea jos si nu stiu daca intr-adevar se gandea la fragilitatea mea sau la faptul ca alt barbat ma ridica in brate.
- Ultimul supravietuitor! Ma ciufuli Mike si i-am scos limba inainte sa ma traga in bratele lui si sa ma zguduie ca pe un un urs de plus pe care il sugrumi din dragoste. Am tusit in umarul lui.
- OK, atunci ce ai zice sa nu ma omori tu acum si sa imi strici renumele. Am vorbit in bratele lui si mi-a dat drumul razand.
Fetele au fost mai rapide insa au actionat in card si mana mea il cauta pe Harry din gramada, cersind ajutor.
- Ce cautati toti aici? Am intrebat cand in cele din urma am reusit sa imi recapat aerul si toti au terminat imbratisarile de parca nu ma mai vazusera de un an.
- Dam o petrecere, tie ce ti se pare ca facem? Nicky flutura un balon in jurul fetei mele si m-am ferit razand.
Am simtit doua brate infasurandu-se pe la spatele meu si m-am intors spre Harry.
- Asta a fost ideea ta, nu?
- Vinovat! Zambi strengareste si mi-am clatinat capul inainte sa ma intorc sa il sarut. Nu era ideea mea de lenevit dar era bine si asa. Imi era dor de prietenii mei si ma saturasem sa vorbesc cu ei doar pe marginea patului de spital.
Nu era una dintre petrecerile noastre obisnuite, dar era mai frumoasa decat oricare alta. Sa imi privesc toti prieteni si sa imi dau seama ca in ciuda tuturor intamplate, noi continuam sa prosperam.
Baietii au iesit in curte pentru gratar in timp ce Mike era singurul care cotrobaia fiecare coltisor din casa dupa un strop de alcoool. Harry hotarase ca toata lumea sa fie cuminte azi si asta probabil datorita mie care inca aveam program pentru medicamente si nu am voie sa ma ating de alcool insa nici nu simteam nevoia sa o fac. Experienta din cabana blestemata mi-a crescut aproape o fobie pentru droguri. Ceva pentru care sa ii multumesc lui Drake insa preferam sa raman dependenta decat sa am inca imprimata in memorie amintirea acelui viol care ma bantuia in vise.
Am reusit sa scap din ghearele lui Nicky care era un medium ambulant si incerca sa afle ce am facut eu si Harry tot timpul asta in spital. El nu a plecat o ora de langa mine si probabil a mituit bine asistentele sa il lase sa doarma cu mine in pat insa avand in vedere circumstantele in care m-a pierdut prima data nu avea sa ma mai lase vreodata singura intr-un spital. Chiar daca la usa mea erau in permanenta doi bodyguarzi el nu ar fi plecat de langa mine nici biciuit. Avem multi trandafiri de trimis doamnei directoare pentru atatea zile de chiulit, cel putin el pentru ca eu eram scutita medical.
- Nu, pe Harry il inhiba paturile de spital. Am raspuns muscand dintr-un baton de ciocolata si gasind altceva de lucru ca sa pot scapa de gura ei. V si Jay isi faceau poze cu puma noastra. Harry impaiase animalul ala si acum trona in sufrageria noastra, ca o felina pe soclu si daca nu ar fi aratat atat de vie as fi dat-o afara. Insa era frumoasa si imi aducea amintiri placute. Aproape simteam euforia din acea dupa-amiaza instalandu-se in casa noastra intr-o prezenta salbatica si excitanta prin existenta ei aici. Am zambit visatoare inainte sa imi dau seama ca Nicky isi flutura mana prin fata mea.
- Fato, cu ce te-au drogat dracii aia? Se stramba confuza si am inceput sa rad. Asta era denumirea ei pentru doctori. Ea vedea iadul ca un spital enorm in care diavolii sunt doctori si te chinuie intepandu-te constant cu seringile in fund. Doamne fereste ca Nicky sa se imbolnaveasca vreodata, a facut urticarie doar din vizitele facute in timpul internarii mele.
- Scuze, devin nostalgica cam des in ultimul timp. Am clatinat din cap zambind.
- Aha! Afirma ridicand din spranceana si facandu-ma sa chicotesc.
- Stii ca nu cred rahatul ala, nu?
- Ma gandeam la vanatoarea in care am prins puma aia. I-am raspuns in cele din urma dandu-mi ochii peste cap.
- Ce?! Nu, nu asta. Ma refer la vrajeala cu paturile de spital. Bine, pe mine ma inhiba dar Demozilla clar nu are o problema cu asta.
Am izbucnit in ras. Asa imi trebuie daca i-am spus lui Nicky de pararea mea despre dotarea lui Harry. A facut o legatura intre Demon si Godzilla, tipic ei.
- Spune-mi! Insisita ca un copil care vrea sa afle finalul povestii preferate si am oftat.
- Il inhiba paturile de spital, nu mint. Se incrunta. - Dar a gasit o solutie folosind peretii.
Ochii ei se marira si gura se deschise intr-un ranjet care imi aducea aminte de Grinch.
- Stiam eu, tarfa dracului, de ce incerci sa ascunzi asta de mine? Ma lovi in umar si m-am incruntat spre ea.
- Exact de asta! Am afirmat aratand spre ea.
- Stiam eu ca nu o sa stea atat de mult timp langa tine fara sa faca ceva.
- Hmm, cred ca el ar fi reusit, eu am fost cea care si-a iesit prima data din minti.
Am luat o gura de suc si am iesit pe veranda. Forfota se mutase afara si l-am observat pe Harry invartindu-se in jurul unei motociclete negre alaturi de Mike. Nu imi era cunoscuta si i-am observat imbratisandu-se. Probabil era a lui Mike dar gestul lor era ciudat si iar nu mai acordam atentie vorbelor lui Nicky.
- Inca se simte vinovat. Am raspuns dupa 10 intrebari despre abtinerea lui Harry.
- Vinovat de ce? Ca te-a salvat si nu a ramas fara pasarica lui preferata?
Am bufnit amuzata, numai Nicky putea sa gandeasca asa.
- Cum merg lucrurile intre tine si Ty? Am schimbat subiectul dar inainte sa ii dau lui Nicky ocazia sa imi raspunda am vazut o masina neagra parcand in fata casei noastre. Imi parea cunoscuta si imediat ce am vazut chipul identic coborand inima mi s-a oprit pentru cateva secunde. Nu ma asteptam sa il mai vad prea curand mai ales ca era insotit de Alexandra si un alt baiat.
Am observat privirea incruntata a lui Harry si am mers imediat la el, lasand-o pe Nicky care incepuse sa se minuneze despre asemanarea dintre gemenii Styles sau gemenii Demozilla cum ii numise prima data.
Am prins bratul lui Harry si imediat s-a infasurat in jurul taliei mele intr-un mod protector.
- Dati o petrecere si pe noi nu ne invitati? Urat! Ne critica Alexandra sarcastica si m-am tensionat langa Harry. Orice ar fi facut femeia asta, inca ma simteam inconfortabil in preajma ei.
- Credeam ca ati plecat. Tonul dur al lui Harry sublinia clar ca si-ar fi dorit asta.
- Atat de serios. Alexandra se incrunta spre Harry cu un ranjet siret si pot sa jur ca tarfa asta parca isi elibera orgasmul delectandu-se cu incruntatura lui Harry.
- Mie una mi-a fost cam dor de locul asta, o sa mai raman prin zona. Zambi entuziasmata si mi-a picat cerul in cap.
- Fara resentimente, Katherine. Jigodia aia m-a obligat sa particip la rapirea ta, nu mi-a facut deloc placere sa te rapesc si sa il am pe Harry atat de usor. Imi plac provocarile si razboaiele grele. Imi facu cu ochiul si pot sa jur ca nu mai respiram. Eram la un pas sa ma infig in parul ei desi ea parea foarte amuzanta de ce spunea si daca nu eram atat de nervoasa mi-as fi dat seama ca glumea si voia sa ma enerveze. Chiar si o gluma pe subiectul Harry, scotea tigrul din mine.
- Alexandra! O avertiza Harry incruntat strangandu-si mai tare bratul din jurul meu.
Ea rase.
- Glumeam doar, Doamne ce tensionati ati devenit. Ah, Mike, sper ca el nu a devenit la fel iritant ca tine. Il ironiza Alexandra inainte sa plece spre ceilalti din curte si am reusit sa respir. Inca o secunda si coama aia superba si neagra mi-ar fi atarnat printre degete. Era normal ca ea sa ne cunoasca toti prietenii, fusese aici inaintea mea.
Am asternut un rand de injurii diavolesti in mintea mea inainte sa imi indrept privirea spre Yrrah. El si Harry isi intorceau un rand de priviri serioase si fixe ce pareau aproape infricosatoare.
- El cine e? Intreba Harry aratand spre baiatul de langa Yrrah ce parea amuzat de situatie.
- E un prieten. Raspunse Yrrah simplu.
- Kellin! Baiatul intinse mana spre Harry si astepta cateva secunde cu ea intinsa pana sa obtina strangerea lui Harry. Parul negru si des ii trecea peste urechi si parea o combinatie intre emo si punk. Bratele ii erau tatuate insa cel mai tare ieseau in evidenta ochii lui mari si albastri care in ciuda dimensiunii aproape ciudate, aratau frumos pe chipul lui albicios.
- Un prieten de-al lui Drake? Vru Harry sa stie.
- Nu, omule. Nu am avut nimic de a face cu tipul ala desi am auzit ca a fost multa distractie pe aici. Ne stim din orfelinat. Ii raspunse Kellin si l-am simtit pe Harry incordandu-se si pot sa jur ca facuse asta pentru felul in care Kellin numise rapirea mea, distractie.
- Ai de gand sa ramai?
Harry isi intoarse privirea spre Yrrah si felul lui de a o spune ma supara. Tonul lui spunea clar ca nu isi doreste sa raman.
Kellin ridica din sprancene si stiu ca se simtea in plus asa ca s-a retras amuzat, cu mainile in pozitie defensiva de parca ar fi fost lovit daca nu o facea. Se indrepta spre Alexandra care radea de mama focului cu Mike si cam toti ceilalti prieteni ai mei.
As fi inceput iar sa injur mintal daca tensiunea din jurul meu nu era acum la cote maxime. Iar eram intre gemenii fatali.
- Nu stiu, nu cred ca e ceva pentru mine aici. Raspunse Yrrah fara sa piarda contactul cu ochii fratelui sau.
- Ai dreptate, nu e! Duritatea lui Harry era aproape dureroasa.
Yrrah bufni usor pentru asi acoperi cealalta reactie care era probabil una de furie.
- Chiar asa?! Yrrah isi duse mana in buzunarul pantalonilor si scoase din interiorul lor medalionul sub forma avionului de hartie. Am suspinat usor la vederea lui. Am crezut ca l-am uitat pe podeaua din camera acelei case dar cred ca Yrrah l-a luat inainte de asta iar eu nu mi-am dat seama.
- Poate ca noi nu mai suntem ce am fost odata dar cu toate astea trecutul e neschimbat si eu nu am de gand sa il las asa. Reynolds e inca acolo si o sa vina dupa tine mai devreme sau mai tarziu.
Harry se incrunta.
- Nu am nevoie de ajutorul tau pentru asta.
- Nu ti l-am oferit. Suntem in asta impreuna si tu nu mai iei nimic inaintea mea. Mai ales razbunarea. Duritatea lui Yrrah o prinsese pe a lui Harry si eu ma simteam ca Elvetia inconjurata de bombe nucleare.
- Ti-am inteles intentiile si de ce ai vrut sa te razbuni pe mine dar in toate astea ai gresit cu un singur lucru: ai atacat-o pe Katherine. Trebuia sa vii la mine, sa lovesti direct in mine nu in ea. Pentru asta nu o sa te iert niciodata, cum nu o sa iert pe nimeni care incearca sa ii faca rau.
Mi-am intors privirea spre Harry si l-am implorat tacut sa inceteze, insa nu s-a uitat la mine si intensitatea dintre privirile lor intalnite era ca un soc puternic care poate lasa un intreg stat fara curent. Eu eram acel stat acum.
- Cum ramane cu tine? Toate astea i s-au intamplat din cauza ta in prima faza.
Trupul lui Harry s-a tensionat si l-am simtit repezindu-se spre fratele sau. L-am blocat speriata si m-am pozitionat intre ei, asezandu-mi mainile pe piepturile lor. Nici Yrrah nu parea sa dea inapoi de la o incaierare cu geamanul sau.
- Incetati! La naiba, gata cu asta. M-am enervat desi ma simteam atat de mica si slaba intre ei. - Jonathan si Reynolds sunt cei care merita ura voastra. Ati fost inveninati unul impotriva celuilalt, de ce nu puteti pur si simplu sa uitati asta si sa fiti ca la inceput?
Nici unul dintre ei nu au vorbit in schimb si-au coborat privirile spre mine si era atat de liniste in jur incat imi simteam venele pompand in tample. Toti erau cu ochii pe noi si eu eram ca o caprioara care incearca sa faca pace intre doi lupi. Mi-am adunat puterile si am ramas teapana intre ei, mai bine ma muscau pe mine decat sa se muste intre ei.
- Trebuie sa lucrati impreuna, fie ca va place sau nu. Reynolds o sa vrea razbunare pentru moartea nepotului sau si atata vreme cat nu stie cine sunteti cu adevarat o sa va atace pentru ca pana la urma amandoi ati participat la moartea lui Drake.
- Stai, ce?! Drake era nepotul lui Reynolds? Intreba Harry naucit. Privirea lui Yrrah indica ca stia deja asta.
- Da, era. Aproba Yrrah inaintea mea. Si varul tau ca si al meu si... al tau, Katherine, in oarecare masura. Se intoarse spre mine si am inghitit usor.
- Nu e o idee buna sa te consider sora vitrega, nu? Amuzamentul lui Yrrah in legatura cu subiectul asta il infurie pe Harry imediat.
- Probabil ca nu. Se completa Yrrah singur inainte sa o faca Harry.
Mi-am coborat usor mainile de pe piepturile lor, simtind ca pericolul trecuse dar era inca prezent.
- Uite, ti-ai petrecut viata crezand ca sunt mort. Eu mi-am petrecut-o pe a mea urandu-te. Sa lasam asta asa cum a fost pana acum si sa ne unim doar pentru distrugerea celor care ne-au adus aici. Fara resentimente. Propuse Yrrah si chiar daca era un pact dureros pentru doi frati tot era mai bine decat sa isi verse ura intre ei.
Harry cugeta cateva secunde bune timp in care ma trase din nou langa el si isi infasura bratul in jurul meu parca revendicandu-si teritoriul.
- Cu o conditie!
Yrrah isi dadu ochii peste cap nervos.
- Care?!
- Nu vreau sa te mai apropii de Katherine.
Mi-am ridicat privirea surprinsa spre el, nevenindu-mi sa cred ca ii cere asta. Yrrah bufni amuzat.
- Ti-e frica ca o sa ma confunde iar cu tine?
- Sunt chiar aici! M-am impus scoasa din sarite inainte ca Harry sa se infiga iar in Yrrah.
- Bine! Il opri acesta inaintea mea. Cum vrei. Dar am si eu o conditie.
Urlam pe interior. Viata mea intreaga devenise o conditie in ultimul timp.
Harry isi ridica privirea in semn ca il asculta.
- Eu il omor pe Jonathan. Spuse Yrrah serios si nu am reusit sa imi abtin tremuratul scurt.
Harry aproba din cap privindu-l serios si stiu ca il ura pe bunicul sau, insa prioritatea lui era Reynolds.
- Bun, frati pentru razbunare, atunci? Yrrah ii intinse mana si Harry o privi ezitant.
- Pentru razbunare. Fu de acord oferindu-i mana lui si nu puteam suporta o tensiune mai mare. Am inghitit involuntar in sec privind cei doi demoni identici incheiand o alianta care poate schimba sau distruge vietiile tuturor. Chiar daca nu voiau sa lase asta la vedere, stiu ca acesta simpla atingere insemna mai mult decat incheierea unui acord pentru ei, insa orgoliul si furia erau inca prea mari.
Isi retrasera mainile in cele din urma, privind in directii diferite. Harry isi cobora ochii spre mine si am schitat un mic zambet. Se apleca sa imi sarute fruntea.
- Deci, pot sa mai raman sau asta intra in coditia de nu ma apropia de Katherine?
Am oftat nervoasa.
Harry ii facu semn din cap spre ceilalti care privisera tot spectacolul ca cei mai cuminti spectatori din lume si probabil unii dintre ei sperau sa se termine cu o incaierare. Stiu ca pe Mike l-ar fi distrat asta.
Yrrah zambi usor clatinandu-si capul si trecu pe langa noi, insa se opri si isi intoarse capul.
- Apropo, la multi ani! Zambi carismatic si ochii mei s-au marit de uimire. Ce?!
Harry isi clatina capul cu ochii ingustati.
- Da, si tie! Spuse repede si gura mi s-a deschis. Nu pot sa cred.
Yrrah rase usor si se indrepta spre gasca prietenilor nostri.
M-am intors spre el si imi simteam narile umflate de furie.
- Nu e cine stie ce! spuse repede inainte sa apuc sa explodez.
- Nu e cine stie ce? Am repetat furioasa. E ziua ta si tu faci o petrecere pentru intoarcerea mea acasa.
- Asta e mult mai important.
M-am incruntat si mi-am strans buzele, abtinandu-ma.
- De ce nu mi-ai spus?
Isi clatina capul si isi infasura bratele in jurul meu.
- E doar o zi, iubito. Nu e mare lucru, a mai trecut un an.
- Bun, atunci si tu o sa ai parte de acelasi tratament de ziua mea.
Chicoti usor si imi saruta varful nasului.
- Bine, pedeapsa e corecta. Desi o sa-ti fie cam greu sa o aplici avand in vedere ca stiu ce s-a intamplat pe 15 iulie.
Am oftat. Normal ca stie.
- Ce s-a intamplat? L-am tachinat tafnoasa.
- S-a nascut ingerul meu. Ma stranse mai tare in brate si imi saruta tandru buzele cu un mic zambet.
Mi-am asezat palmele pe obrajii lui si m-am ridicat pe varfuri pentru a ajunge mai bine la buzele lui.
- Si astazi s-a nascut demonul meu. La multi ani, iubitule! A zambit ca un copilas si a acceptat sarutul neparand sa isi doreasca sa se mai termine vreodata. La fel imi doream si eu asa ca am oprit din nou timpul in loc pentru cateva secunde doar pentru noi.
Simteam doar briza usoara a vantului, caldura soarelui, bratele lui, sarutul sau si toata fiinta lui. Il simt pe el.
Insa realitatea te trezeste de fiecare data asa ca sarutul s-a intrerupt in cele din urma, insa fruntile noastre au ramas unite.
- Demonul meu de 20 de ani. Am zambit si mi-am mangaiat nasul de al lui. Harry zambi si ma saruta din nou usor. Am realizat ca Harry e mult mai mare decat mine. Chiar daca suntem in acelasi an la liceu asta se datoreaza faptului ca el a renuntat un an la scoala. Eu nu am inca nici 19 ani si mai am mult de asteptat pana atunci. Harry avea aceeasi varsta ca Nicky si ar fi trebuit sa termine anul trecut. Pentru prima data m-am bucurat din cauza rebeliunii sale si a consecintelor ei pentru ca as fi putut sa nu il mai cunosc niciodata daca el frecventa liceul normal.
- Ma simt mult mai batran de atat. Glumi si am chicotit usor.
- Slava Domnului ca ai renuntat un an la scoala. Am spus dand glas gandurilor mele si Harry zambi insa nu stiu daca isi daduse seama la ce ma refer.
- M-am oprit si mi-am asteptat ingerul.
M-am inmuiat ca ciocolata topita. Nu puteam primi un raspuns mai frumos. I-am inhatat buzele in alt sarut facandu-l sa chicoteasca.
- Dar tot nu te iert pentru ca nu mi-ai spus de ziua ta, stii ca as fi vrut sa iti fac un cadou. M-am bosumflat si Harry ganguri ca un copilas, sarutandu-mi nasul.
- Mi-am facut cel mai frumos cadou din lume, iubito. L-am privit curioasa. - Te-ai intors acasa!
Si ciocolata continua sa se topeasca si simteam cum ma preling pe aleea din fata garajului.
- Si daca vrei sa intr-adevar sa imi faci un cadou, continua cu un mic zambet obraznic. Mi-l poti oferi la noapte.
Am inceput instantaneu sa rad.
- Si maine-noapte, si poimaine-noapte si tot asa pana fac 21 de ani si o sa vreau acelasi cadou.
Am continuat sa rad si i-am mangaiat obrajii moi.
- S-a facut!
Zambetul sau se largi.
- Te simt!
Isi lipi fruntea de a mea cu ochii inchisi si i-am simtit fiinta contopindu-se cu a mea. Senzatia de tremurat imi patrunse in vene, inca nu gaseam cuvinte sa pot explica ce se intampla cu adevarat cu mine atunci cand imi spunea asta.
- Sa te simt pe tine e tot ce am nevoie, indiferent ca e ziua mea sau nu. Tu esti cadoul meu pentru tot restul vietii. Isi freca fruntea de a mea si am respirat usor sa nu cedez in bratele lui din cauza euforiei ce se aduna in mine.
Ceilalti isi luasera privirea de pe noi si acum se concentrau asupra gratarului. Yrrah era in centul atentiei.
- Vrei sa plecam de aici?! Imi sopti Harry la ureche si mi-am intors repede privirea spre el.
- Unde sa plecam?!
Insa deja imi suradea ideea.
Harry isi lipi buzele de urechea mea si respiratia lui imi trimitea fire electrice in corp.
- Stii cum e, unde vedem cu ochii.
Am chicotit si am aprobat din cap.
- Du-ma oriunde vrei, sunt a ta. I-am soptit si l-am simtit si pe el tremurand.
M-a tras imediat dupa el si am chicotit insa apoi am observat ca ma tragea spre motocicleta neagra de pe alee.
- Asta e a lui Mike? L-am intrebat confuza privind motorul necunoscut dar stralucirea lui indica ca poate fi nou.
- Nu chiar, mi l-a dat cadou. Rase Harry si l-am privit socata. Ah, deci Wagner ii putea da cadou si eu nu.
Harry incaleca motorul, indreptandu-l si pot sa jur ca ma umezisem din cauza acestei imagini. Era atat de sexy. Se pare ca Miky avea o traditie cu motoarele oferite cadou. Tot asta ii oferise si lui Keith, care acum topaia in curtea noastra, plin de energie si nevatamat.
Harry imi intinse mana si am zambit, prinzand-o imediat si urcandu-ma pe motor in spatele lui. Nu am ezitat si i-am cuprins mijlocul cu bratele si mi-am lipit obrazul de spatele lui. Harry imi trase genunchii mai sus in jurul lui si am chicotit.
- Cat de greu mi-a dost sa te conving sa faci asta data trecuta. Chicoti Harry intorcandu-si capul spre mine si am ras usor. Prima noastra plimbare cu motocicleta. Parea cu secole in urma si i se intampla unei Katherine care nu isi daduse seama cat de indragostita este de acest demon.
Am zambit si m-am intins spre buzele lui. M-am ridicat mai sus si i-am cuprins obrazul in palma mea.
- Gata?! Zambi Harry inca peste buzele mele.
- Gata! Am aprobat entuziasmata si l-am strans mai tare de mijloc.
Ranji ca un dracusor si se intoarse iar huruitul motorului a vibrat imediat sub mine. Mi-am ridicat barbia proptind-o in umarul lui Harry si asteptand evadarea.
- Hei, unde plecati? Am auzit protestul lui Mike inainte ca Harry sa plece. Nicky a strigat si ea dupa mine si tot ceilalti i s-au alaturat.
- Nici gand nu plecati acum, nu la cat m-am chinuit cu dracia aia de gratar. Ken veni furios spre noi.
- Hai, hai! L-am stimulat pe Harry sa plece si am inceput amandoi sa radem, fugind de turma revoltata si iesind pe strada. M-am intors sa le fac cu mana si Harry si-a intors si el capul amuzat.
- Ne intoarcem repede. Striga Harry in urma noastra lasandu-i pe toti suparati in spate. - Sau nu, completa intorcandu-se spre mine si am ranjit intinzandu-ma imediat sa il sarut.
Cartierul nostru ramanea in urma, la fel si toate problemele si eram din nou in bula noastra de aer in care suntem doi adolescenti normali si indragostiti care isi traiesc viata asa cum stiu mai bine.
Harry gonea pe autostrada si spre deosebire de data trecuta, acum nu imi mai era frica de nimic. M-am prins de umerii lui si m-am ridicat usor, dandu-mi capul pe spate si lasand vantul puternic sa imi acopere fata si sa imi rascoleasca parul. Harry isi intoarse capul spre mine, afisand cel mai frumos zambet din lume si i-am prin barbia, tragandu-l fara ezitare spre buzele mele.
In momentul asta, nimic nu mai conta. Nici tata care voia sa ne desparta, nici Reynolds care probabil voia sa ne omoare, nici toate legaturile de fratie dintre noi. Nimic. Doar eu iubindu-l pe el si el iubindu-ma pe mine.
I-am curprins gatul cu bratele mele si mi-am lipit obrazul de al lui.
- Te iubesc! I-am soptit la ureche si i-am sarutat obrazul. Zambi si se intoarse usor spre mine. Vantul ii ravasea buclele intr-un mod atat de ireal incat as fi tras de ele pana le-as fi smuls si asta doar din cauza extazului pe care mi-l provocau. Harry in bataia vantului era orgasmic.
- Nu asa, iubire! Zambi spre mine si inainte sa imi dau seama la ce se refera, tipatul lui mi-a umplut urechile.
- Te iubeeeeeeesc! Urla din fundul plamanilor astfel incat sa fie auzit de intregul Washington.
- Te iubesc, Katherine Wrise! Continua sa tipe si am inceput sa rad, neacordand atentie oamenilor din circulatie care ne priveau socati.
- Si eu te iubesc, Harry Styles! Plamanii mei s-au luptat cu aerul rece si puternic si am tipat cat am putut de tare, facandu-l pe Harry sa rada euforic. S-a strivit de buzele mele, intorcandu-si gatul si stiu ca eram in unul din momentele noastre in care riscam sa facem accident dar nu ne pasa.
Ne-am lasat purtati spre libertate, indreptandu-ne spre primul drum care ni se deschidea in cale si traind o fericire fara griji care nu era reala insa tot fericire va ramane langa Harry, indiferent de ce avea sa urmeze.
Nu conteaza durerile pe care le-am suportat si pe care poate urma sa le suport de cand l-am intalnit pe Harry. Stiu ca el e ce mi-am dorit inca de cand m-am nascut. El e demonul meu si nu o sa las pe nimeni si nimic sa ma ia de langa el.
Acum e din nou liniste in jurul nostru si umbra a disparut, arsa in propria-i ura insa acum eram panditi de adevaratul intuneric.
Am castigat o lupta, insa razboiul de-abia a inceput.
Sfarsitul primei parti!