Dangerous Love I. Obsession

39. Ingerul Salbatic

                                         39. Ingerul Salbatic

Iubirea ii va orbi,

Atunci cand ii va intalni,

Iar atunci ei sigur vor stii,

Ca unul fara altul nu pot trai.

Ea,inger salbatic

El,demon singuratic

Unul pe altul ademenind,

Si dragostea incet plutind.

Puternica protectie,

Pentru a sa obsesie,

Il fac incet,incet sa cada,

In a dragostei fierbinte lava.

Fara pic de rautate,

Va vedea ca el are dreptate,

Ghearele demonului au pus mana pe ea,

Demonstrandu-i si ei iubirea.

Lumea ii va critica,

Invidia si gelozia vor aparea,

Insa fara vreun efect asupra sa,

Iubirea va triumfa.

Impreuna vor lupta,

Cu toti se vor confrunta,

Aparand dragostea lor,

In ciuda tuturor obstacolelor.

  

     I-am observat pe ceialalti iesind in urma mea si am urcat repede in masina, derapand de pe loc mai repede decat am facut-o in viata mea. Harry avea sa ii sune imediat ,sa le spuna sa nu ma scape din privire, sau sa vorbeasca cu mine de pe telefonul lor.

Am accelerat pe autostrada ingrozitor de aglomerata, ajungand deja la 170 de km. pe ora. Vederea imi era blocata de lacrimile dureroase care imi transformasera chipul intr-o cascada de durere. Suspinam fara incetare si strangeam volanul in maini pana mi s-au albit incheieturile.

Claxoane se auzeau in jurul meu atunci cand depaseam neregulamentar alte vehicule dar nu imi pasa. Voiam sa dispar, in momentul asta imi doream ca ceva sa ma pulverizeze intr-o secunda si as fi atat de recunoscatoare daca as face un accident. Dar nu voiam sa moara si altcineva odata cu mine, oamenii care poate au un motiv pentru care sa traiasca si sa zambeasca. Eu nu mai am si nu stiu daca am avut vreodata, se pare ca a fost doar o minciuna. Nu, meritam sa mor singura si imi doream asta acum mai mult ca orice. Cat inca aveam puterea s-o fac si nu ma prabusesc, rapusa de durere. Eram distrusa, dar si furioasa. Furia imi oferea forta sa scap odata de lumea asta. Dar odata ce ea va disparea si va ramane doar durerea si suferinta o sa ma inchid in propria-mi disperare, legata de soarta de a-mi plange amintirile pentru tot restul vietii.

Mi-am amintit cuvintele lui: “M-am activat sa ma distrug!” Am pufnit strangandu-mi dintii, dar ii dadeam dreptate chiar daca nu a simtit niciodata asta cu adevarat. Totul a fost doar un joc bun de teatru. A stiut exact cum sa ma convinga sa ma intorc la el. Dar eu aveam sa ii duc vorbele la bun sfarsit.

Am ajuns la marginea prapastiei. Si la propriu si la figurat. Am lasat motorul inca pornit si am privit imaginea orasului. Orasul in care am venit acum o luna si in care imi imaginam ca voi ramane singura pentru totdeauna. Si asa a fost, am ramas singura. Inconjurata doar de minciuni si un demon care a vrut sa profite doar de trupul meu. Asta eram eu pentru Harry? O placere carnala? Nu voiam s-o cred si m-am inecat in propriile lacrimi, dar totul era impotriva mea. Eram doar o placere, una imensa pentru care ar fi in stare sa spuna declaratii pe care nu le-ar simti niciodata cu adevarat, sa ii ofere tot ce isi doreste doar ca sa ramana a lui, sa ii indeplineasca fanteziile si sa ii ofere satisfactia pe care si-o doreste. Doar a lui. O obsesie!