Dangerous Love I. Obsession

46. Papusa Ruseasca

                                     46. Papusa Ruseasca

- Katherine, esti bine? Am simtit o atingere rece pe bratul meu si am tresarit, smulgandu-ma imediat din atingerea monstrului. Picioarele imi erau moi si obrajii pareau reci si secati de viata.

-  Doamne, te-ai albit la fata. Katherine, ce e cu tine? Vocea inspaimantata a lui Reynolds m-a speriat si mai tare si mijlocul mi-a fost insfacat de bratele lui.

- Lasa-ma! Aproape am tipat terifiata.

- Katherine, ce s-a intamplat? Privirea lui intunecata m-a facut sa inghet. Ochii mi-au inghetat intr-ai lui si mi-am adus aminte de vorbele lui Harry: Singura diferenta dintre el si Yrrah sunt ochii. Ochii aproape negri pe care Yrrah ii mostenise de la tatal lui. Ochii lui Reynolds erau un abis negru inconjurat de cearcane si rautate care mi-a inghetat sangele in vene.

Capul imi vajaia si incepeam sa nu mai aud nimic in jurul meu, decat un singur lucru care imi urla in urechi: HUGH REYNOLDS E TATAL LUI HARRY! SI TATAL MEU VITREG!

Asta nu putea fi adevarat. Cum era posibil asa ceva? De ce eu? De ce Harry? De ce noi?

- Katherine! Tipatul lui Reynolds m-a facut sa tresar din nou. Oricare ar fi fost adevarul, comportamentul meu nu era potrivit. Am incercat sa imi aduc sangele inapoi in obraji si sa imi recapat echilibrul pana Reynolds nu isi dadea seama ca stiu cine e cu adevarat.

- Scuze, mi se mai intampla asta... e din cauza... - am inghitit in sec -... dependentei. Nu mai iau droguri acum si organismul meu cedeaza uneori.  M-am incruntat masandu-mi fruntea, multumita de minciuna pe care reusisem sa o concep intr-o asemenea situatie.

- Oh, si acum esti bine? Vru repede sa stie. Am aprobat rapid din cap si am tras o gura mare de aer, ridicandu-mi privirea spre el.

- Da, sunt bine. Imi pare rau!

Clatina din cap si zambi ca un sarpe.

- Deci, o sa imi spui unde ai gasit acest lantisor? Insista prinzandu-mi mana din nou si mi-am strans buzele. Nu ma asteptam sa renunte si imi doream sa ii urlu in fata ca l-am primit de la fiul lui care s-a nascut in urma unui viol.

M-am gandit rapid la povestile lui Harry. Trebuia sa fac o legatura cu trecutul lui si sa nu dau nimic de banuit. Unde s-a nascut Harry? Chicago! Deci probabil acolo fusese violata si mama lui.

- L-am gasit vara trecuta intr-o excursie cu prietenii. Cred ca eram prin Chicago. De ce iti pasa atat de mult de chestia asta? E doar un medalion cu o litera scrijelita, nu poti fi sigur ca e al tau. M-am incruntat incercand sa intorc situatia in favoarea mea in speranta ca Reynolds imi va da dreptate.

Imi analiza vorbele cateva secunde si zambi facand probabil legatura cu Chicago.

- Crede-ma, e al meu. Il recunosc foarte bine si exact acolo l-am pierdut. Trebuie sa fie un semn ca viitoarea mea fiica l-a gasit. Zambetul lui imi intorcea stomacul pe dos si materialul lantisorul imi ardea acum pielea incheieturii. Nu mai aveam niciun dubiu ca acest nenorocit o violase pe Miranda iar ea i-a smuls lantisorul de la gat in acea noapte. Gasisem in sfarsit explicatia pentru temerea ei fata de acest obiect: il luase de la monstul care a distrus-o.

M-am fortat sa zambesc desi nu am reusit.

- Nu-ti face griji, nu ti-l cer inapoi. Ma bucur nespus de mult ca l-ai gasit si acum il porti. Imi saruta mana si mi-am muscat limba cu toata forta sa nu lesin de disperare. – De fapt, vreau sa iti mai daruiesc ceva. Isi scoase o cutiuta de catifea neagra din buzunarul sacoului.

O deschise si am intalnit imaginea unei bratari mici si fine ce semana cu un sarpe de argint.

Era subtire si sclipitor si nu gaseam nicio diferenta intre a fi inghitita de un anaconda si sentimentul pe care l-am simtit cand mi-a pus pe incheietura, acea bijuterie. L-a asezat langa medalion. Se incolacea pe incheietura mainii mele, intinzandu-si capul pe partea exterioara a palmei, nu era tocmai stilul unei bijuterii elengante, dar reusea sa arate ca una.