30. Consecinte
Am deschis ochii aproape sufocata. Imi simteam corpul transpirat si parul imi era lipit de frunte si de gat. Am inceput sa respir incercand sa scap de caldura care imi inabusa corpul dar ma simteam inlantuita intr-o menghina din care nu aveam scapare orice as fi facut.
Unul dintre bratele lui lui Harry era incolacit in jurul abdomenului meu in timp ce pe celalalt se odihnea capul meu. Piciorul lui mi le inconjura pe ale mele si ma simteam ca un pui de pasare intre aripile mamei.
Eram asa de mica in bratele lui incat aveam impresia ca sunt imbratisata de un Na’vi[1]. Am chicotit imaginandu-mi-l pe Harry cu piele albastra si coada, probabil ar ramane la fel de sexy. Dar orice as face, am nevoie de aer.
L-am privit pe umarul meu. Dormea atat de linistit incat ar fi fost o cruzime sa il trezesc. Chipul lui era atat de calm si bland, in momentele de genul asta isi arata adevarata varsta. Un adolescent rebel care doarme dus dupa o noapte salbatica si urmeaza sa se trezeasca ametit si sa plece la scoala. Atat! Fara curse, fara afaceri ilegale, fara arme, fara crime. Un demon adolescent, nu un demon criminal.
I-am mangaiat usor obrazul. Ii simteam respiratia fina si calda lipindu-mi-se de piele si si-a miscat mana pe soldul meu lipindu-ma mai mult de el. De parca asta mai era posibil. Ma intreb daca ma imobilizase asa pentru ca abordasem stilul meu normal de dormit si ii dadusem vreun cot in gura fara sa stiu. Dar din cate imi aduc aminte, am adormit tot in bratele lui deci slabe sanse sa ma fi miscat vreun centimetru in timpul noptii.
Dar oricat de intepenita si transpirata as fi, nu am mai dormit atat de bine de mult timp. Defapt, nu am mai dormit niciodata atat de bine.
Corpul meu era plin de energie si placere dupa noaptea trecuta si in ciuda amenintarilor lui Harry despre sezutul meu pe scaun eram mai mult decat pregatita sa arat de ce sunt in stare azi.
Am luat o alta gura de aer, simtindu-mi o picatura de transpiratie scurgandu-se pe varful nasului si mi-am folosit mana libera pentru a indeparta cearseaful de pe noi care ma fierbea la propriu. Am expirat usurata simtind atingerea fina a aerului rece si am fost uimita sa vad ca nu mai am jampierele pe mine, probabil Harry mi le-a dat jos noaptea trecuta dupa ce jumatate am adormit, jumatate lesinat. Si calculatoarele erau stinse deci el nu a fost atat de epuizat ca mine. Fir-ar! Am de furca cu rezistenta baiatului asta. Desi de un lucru sunt sigura; dupa noaptea trecuta nu o sa mai vad niciodata matematica la fel.
M-am intins dupa telefonul meu care era aruncat pe langa saltea alaturi de al lui Harry, plus un pachet de tigari si am avut un atac de panica cand am vazut cat era ceasul: 8:14.
- Oh, la dracu’! Am tresarit in bratele lui Harry. A mormait tragandu-ma langa el in semn sa tac si sa ma culc. Demonule, oricat de dulce ai fi, am un meci si o majoreta-sora vitrega de exterminat.
- Harry, iubitule, trezeste-te. Am intarziat! L-am miscat usor.
- Mmm?! Unde am intarziat? Mormai 99% adormit.
- La scoala, e opt si un sfert. Am spus incercand sa ma ridic din bratele lui.
- Mmm-nu! Se opuse mofturos fara sa isi deschida ochii sau sa imi dea drumul din brate.
- Demonule nu imi spune ca esti mai epuizat decat mine, am glumit sperand ca asta o sa il determine sa se trezeasca.
Nimic, nicio expresie sau miscare. Probabil adormise la loc. Am expirat frustrata.
- Sa inteleg ca da, am continuat uitandu-ma in tavan dar in urmatoarea secunda un marait diabolic mi-a gadilat urechea si am tipat cand Harry m-a zgaltait puternic ridicandu-se deasupra mea si repezindu-se la gatul meu.
- Cine e epuizat huh? Marai muscandu-ma de gat si parea ca o jucarie proaspat scoasa din priza. Intr-o secunda tace si in urmatoarea zbarnaie de energie.
Am ras axfisiata din cauza gadilatului sau.
- Harry! Am tipat deja preferand varianta lui somnoroasa si morocanoasa.
- Ce?! Tasni deasupra mea privindu-ma cu niste ochi de pisoi siret si un zambet de 1000 de Wati.
- Am intarziat la scoala! Am spus preluand atitudine si muscandu-l de nas inainte sa il impig de pe mine si sa ma ridic ca fulgerul. Un fulger nu destul de rapid pentru ca Harry m-a prins de incheietura si m-a tras peste el.
- Argh! Am protestrat suparata.
- Unde crezi ca te duci?
- La baie. Harry nici nu stiu la cat e meciul ala si unde se tine. Daca a inceput deja? M-am milogit sperand ca imi va da drumul. Desi eram goala si incolacita in jurul taliei lui, iar corpul meu tradator deja ma certa sa imi tin gura si ma bucur de Godzilla excitata din spatele meu.
- Mare pierdere. M-ai trezit si pe langa faptul ca nu sunt epuizat nu sunt nici satul. Marai ca un dracusor pervers azvarlindu-ma din nou pe saltea si ridicandu-se deasupra mea. – Si ti-e clar ca nu o sa ma satur niciodata de tine, nu? Inainte sa apuc macar sa respir dupa intrebarea lui s-a strivit de buzele mele.
M-am intors in baie sperand disperata ca voi gasi o perie de par deoarece a mea parea evaporata si nu m-am putut abtine sa nu salivez cand am dat peste Harry bierbarindu-se. Oficial, nimic nu era mai sexy decat asta. Ce adolescent? Era cel mai sexy barbat pe care l-am vazut in viata mea. Cu prospul inca infasurat in jurul taliei, dupa dusul pe care l-am facut impreuna si datorita lui acum era deja noua fara un sfert. Incepeam sa simt din ce in ce mai bine prezenta demonului nesatul care nu avea limita de epuizare.
S-a intors spre mine cu fata acoperita de spuma si a zambit.
- Ce?!
- A… ai vreun pieptene? Nu imi mai gasesc peria. M-am balbait naucita de imaginea lui.
Rase si spuma de ras arata uimitor cu contrastul dintilor lui albi.
- Asta e peria ta? Spuse scotand-o din sertatul de sub chiuveta.
- Da! Ce cauta aici? Am intrebat apropiindu-ma de el si luandu-i-o din mana.
- Am adus-o eu. Si restul chestiilor tale care habar nu am pentru ce sunt dar le gasesti aici pe primul raft langa ale mele. Imi explica aratandu-mi dulapul plin cu cosmetice care apartineau pe rand fiecarei persoane din casa. Al doilea era cu siguranta al lui Jay si V, supra-incarcat. Si ce de jos al lui Ty, spre surprinderea mea la fel plin ca al meu si al lui Harry la un loc.
- OK! Am aprobat din cap memorand informatia. Desi nu stiam ce sa fac. Luasem decizia sa ma mut la Harry cand eram foc si para pe tatal meu si nu voiam sa il mai vad vreodata. Dar acum ca ne impacasem imi parea rau sa il las singur, desi cu siguranta imi placea mai mult sa stau cu iubitul meu, tata renuntase la Roberta pentru mine; a doua lui sansa de asi reface viata si acum eu il paraseam din nou. Situatia asta era mai complicata decat am crezut dar prefer sa las pe mai tarziu discutia pe tema ei, acum concentrandu-ma asupra barbatului sexy de langa mine dar mai ales asupra parului meu incalcit.
- Hei, eu am fost primul, protesta Harry cand l-am impis din fata oglinzii pentru a ma pieptana.
- Si ti-a trecut timpul, i-am scos limba chinuindu-ma sa scot peria din parul incalcit.
- A da? Marai luandu-ma in brate si intorcandu-ma spre el.
- Da! I-am luat putina spuma de pe barba, manjindu-l cu ea pe nas.
- Hei! Se incrunta si am inceput sa rad.
- Crezi ca e amuzant?
- Aha! Am ranjit incercand sa il mazgalesc din nou.
- Nu! Asta e amuzant! Ranji inainte sa ma sarute si sa imi umple jumatate de fata cu spuma de ras.
- Harry! Am tipat astupata de buzele lui si am facut terbila greseala sa imi pun palmele pe fata lui.
S-a departat de buzele mele intr-un hohot de ras si am scuipat nervoasa spuma care imi intrase si in gura.
- Sti ce ar fi si mai amuzant? Sa imi infig mainile in carlintii aia ai tai proaspat spalati. L-am amenintat ridicandu-mi in sus palmele pline de spuma.
- Nu ai face asta! Spuse cu ochii mari.
Am ranjit desi niste spuma imi intrase in nas.
- Oh, cred ca amandoi stim ca o s-o fac. Am marait si m-am repezit in parul lui dar pana sa ajung acolo m-a insfacat prinzandu-mi incheieturile si imobolizandu-mi-le la spate cand m-a intors cu spatele spre el. Mi-am zarit reflexia in oglinda si am cascat gura terifiata.
- Nu-ti subestima puterea iubito, sopti Harry lipindu-si obrazul de al meu.
- Uite ce mi-ai facut, m-am plans agitandu-ma in stransoarea lui si strambandu-ma la imaginea din oglinda. Aratam ca Mos Craciun.
- Esti sexy, spuse dar nici el nu se putea abtine sa nu rada.
Am marait nervoasa profitand de faptul ca am mainile la spate si i-am prins barbatia prin prosop strangand-o puternic.
Harry incepu sa rada.
- Asta trebuie sa fie o pedeapsa? Sau felul in care incerci sa scapi? Pentru ca atunci iubito, trebuie sa inveti sa faci diferenta intre satisfacerea si torturatul unui barbat.
- Iti arat eu satisfactie, am mormait strangand mult mai tare madularul excitat.
Harry a paralizat inghitind in sec si stramband din nas pentru a rezista.
- Inca mai e satisfactie? Am ranjit privindu-l cum se stramba in oglinda.
- N-ai idee! Iubesc chestiile dure. Si daca ma mai strangi mult urmatorul loc in care o sa imi calmez durerea va fi interiorul tau.
- Da-mi drumul la maini. I-am ordonat nelasandu-ma impresionata de amenintarea lui.
- Tu prima!
- Fii un gentleman!
- Nu pot cu o lady care imi sugruma penisul.
Am izbucnit in ras ca o idioata slabind stransoarea si s-a eliberat intorcandu-ma spre el si tragandu-mi prosopul de pe mine.
Am icnit nervoasa.
- Chiar ar trebui sa inveti sa fii mai cuminte! Isi mijii ochii la mine ridicandu-ma pe chiveta si intrand intre picioarele mele. S-a lipit din nou de buzele mele plin de spuma si spre frustrarea mea nu puteam sa imi primesc pedeapsa cum trebuie datorita lipsei prezervativului.
- Data viitoare cand mergem la spital, o sa vorbesc cu un doctor pentru o metoda de contraceptie. Vreau sa fiu pedepsita calumea. I-am ordonat frustrata simtindu-l strivit intre picioarele mele dar cu prosopul inca pe el.
- Total de acord. Mormai la fel de frustrat ca mine dar totusi multumindu-se sa imi pedepseasca fiecare particica din corp cu mainile lui.
- Misca-te Wrise, nu am toata ziua de pierdut dupa tine! Tipa Amber pudrandu-si in oglinda, nasul pistruiat.
- Eu nu ma imbrac in chestia asta. Am spus hotarata aruncand jos fusta ridicola cu materialul incretit de culoare albastra cu adaosuri de galben care imi aducea aminte de fotografiile vechi ale bunicii.
- Ba o s-o imbraci, e uniforma majoretelor si toate o purtam, m-am saturat de mofturile tale. Imbrac-o! Imi ordona Amber serioasa ridicand-o de jos si inmanandumi-o. Dupa ziua de ieri sigur ura ei pentru mine nu mai avea limite. Am privit spre celelalte fete care erau imbracate in aceeasi costumatie stupida. Am oftat nervoasa si i-am smuls fusta din mana dezbracandu-mi hainele mele si imbracandu-ma in graba in uniforma de zana dansatoare.
Fusta era scurta si i-am multumit domnului ca imi luasem o pereche de boxeri albastri astazi care aveau sa se vada destul din cauza miscarilor pe care urma sa le fac dar asa, pareau aproape parte din uniforma. Maioul albastru cu margini galbene, la fel ca fusta era scurt si stramt lasandu-mi o mare parte din abdomen la vedere. Am tras de el frustrata dar nu avea sa se lungeasca mai mult.
- Uau! Kath, ce tatuaj super! Exclamara fetele si m-am intors spre ele nedumerita in timp ce incercam sa imi trag fusta mai jos.
M-am incruntat putin dar apoi mi-am dat seama ca era vorba de aripile de pe spate care sigur se vedeau acum in toata splendoarea lor.
- Mersi, am baiguit cand toate au fugit in spatele meu pentru al vedea mai bine.
- Wild Angel, eu am mai vazut asta undeva, medita Miky frecandu-si barbia intr-un mod caraghios.
- Masina ta! Tresari ca electrocutata aratand cu detelul aratator spre mine de parca tocmai savarsisem o crima.
- Pe masina aia rosie e acelasi desen. Adauga uimita si am aprobat din cap putin jenata. Cand va inceta Harry sa ma tot puna in situatii de genul asta?
- Si pe tatuajul lui Harry. Sunt aceleasi aripi. Se trezi la viata alta fata care mai mult ca sigur o chema Brigitte. Am expirat infranta. Si raspunsul la intrebarea mea era: probabil niciodata.
- Uau, ce tare! Topai Miky extaziata si am inceput sa rad. Dintre toate fetele din echipa asta de era eram absolut sigura ca nu ma invidia pentru relatia cu Harry. Ba chiar parea ca se bucura avand in vedere ca nu o prea agreea pe Amber.
- Cum iti faci parul? Ma intreba una dintre ele si am privit-o confuza.
- Il las asa! Am raspuns hotarata, dupa mult timp reusisem in sfarsit sa il indrept si sa pot sa il port desfacut fara sa arate ca o capita de fan.
- Ce? Oh, fata, crede-ma ca nu vrei asta. Rase una dintre ele. O sa te incurce ingrozitor, mai ales la cat e de lung.
M-am incruntat muscandu-mi buza si le-am observat ca toate il aveau prins. In cozi in varful capului, cocuri sau impletituri complicate. Doar o singura fata il avea liber dar lungimea lui o impiedica sa il prinda in orice fel de coada.
- Nu mi-l prind. Imi place asa. M-am imbufnat ca un copil mic.
Se uitara la mine sceptice si Miky si rodea unghia ganditoare deci sigur nascocea ceva. Cascada ei caramizie era creponata si prinsa intr-o coada care ii facea capul mai mare decat era in realitate.
- Am o idée! Sari cum facea de obicei si ma prinse de umeri tragandu-ma spre banca din mijlocul vestiarului.
- Miky nu vreau sa imi prind parul, o sa il stric si mi-a luat o ora sa il indrept azi-dimineata! Am protestat aducandu-mi aminte in acelasi timp de exasperarea lui Harry privind deceniul de care aveam nevoie sa ma pregatesc de scoala. Mai ales ca am trecut si pe la mine ca sa ma schimb in alte haine pentru ca nu imi mai placea nimic din ce aveam la el.
- O sa il strici mai rau daca il lasi asa. O sa se ciufuleasca si o sa iti acopere mereu fata. Dar nu ti-l prind stai linistita. Am alta idée. Chitai extaziata bagandu-si deja mainile in parul meu.
Am oftat infranta si m-am lasat pe mainile ei si restul s-au strans in jurul meu dandu-i indicatii lui Miky si ignorand complet cerinta mea exasperata dupa o oglinda.
- Au! Ma doare. Ce dracu’ faci acolo? Am tipat punandu-mi mainile in cap cand mi-am simtit cateva fire de par smulse.
- Scuze!
- Mai ai mult? Am intrebat frustrata pentru ca coafura ei dura deja prea mult si lucra doar in crestet facand ceva care imi semana cu o impletitura care durea al dracu’ de rau.
- Nu! Inca una si gata, vorbi sasait din cauza agrafei micute si negre pe care o tinea in gura. Acum impletea in partea dreapta a capului meu si sunt curioasa ce imi facuse pentru ca imi simteam restul parului inca liber pe spate.
- Gata! Rasufla usurata dupa aproape un sfert de ora in care eu innebunisem deja si am primit in sfarsit o oglinda.
- Uau! Am exclamat uimita si surprinsa.
- Iti place? Zambi Miky nerabdatoare de raspunsul meu.
- Da, am spus uimita atingand impletiturile pe care le aveam in crestetul capului, intinzandu-se pe spate si dand impresia unei bentite acolo unde impletitura se termina. – E uimitor, hairstylist scrie pe tine. Am laudat-o facand-o sa chicoteasca vesela. Mersi.
- Cu placere. Oricand. Ai un par superb, m-as juca in el toata ziua. Ranji facandu-ma sa rad.
- Depinde cate spectacole din astea de circ avem. Am spus facandu-le pe toate sa rada.
- Fetelor intram in 10 minute, stadionul e deja plin de spectatori. Au venit o groaza si de la celalalt liceu. Ne dadu de stire una dintre majorete care era subordonata lui Amber, care din nou, nu stiu unde disparuse.
- Bun, ultimele retusuri. Batu Miky din palme si toate si-au inhatat oglinzile.
Eu m-am privit din nou admirandu-mi coafura si machiajul meu era destul de intact. Optasem doar pentru tus negru si mascara astazi, pentru ca Harry m-a luat la propriu pe sus din fata oglinzii si nu am reusit sa fac si altceva, dar era bine si asa. M-am holbat la maioul meu pe care acum observ ca erau desenate niste urme de gherute negre de pisica si in mijloc scria “Jaguarii”. Am ridicat din sprancene si probabil asa se numea echipa noastra. Habar nu aveam de chestia asta.
- Kath, ai uitat astia! Striga o fata dupa mine intinzandu-mi o pereche de adidasi albi.
- Ce?! Cred ca glumesti. Nu pot sa raman in tenesii mei?
- Toate purtam din astia, imi explica rugandu-ma din privire sa ii incalt si am oftat lasandu-ma din nou pagubasa si am incaltat adidiasi care mi se potriveau perfect si aveau aceleasi urme de gherute pe partea dreapta si doua dungi din albastru si galben pe marginile de jos. Directoarea asta chiar tine la imaginea liceului ei. Am decis sa imi dau aglomeratia de bratari negre jos pentru ca acum nu se prea potrivea cu tinuta mea. Mi-am indesat lucrurile in vestiar si am aruncat o ultima privire in oglinda de pe usa tavalindu-ma pe jos de ras in mintea mea pentru ca nici in cele mai colorate vise ale mele nu credeam ca o sa ajung asa. Adica, din nou, asa. Chestiile astea imi aduceau aminte de fostele mele competitii de dans si nu pot sa spun ca nu era un sentiment placut sa simt asta din nou, mai ales cand Amber nu era prin preajma.
- Kath, esti gata?
- Da! Am raspuns incuind usa vestiarului si am tipat lipindu-ma de el cand m-am intors si am dat peste o jucarie enorma de plus care se afla acum langa mine.
- Ce dracu’! Am expirat punandu-mi mana la inima si papitoiul enorm care semana cu un tigru pe doua picioare imbracat in acelasi maiou ca al meu a inceput sa rada, la fel si celelalte fete, au inceput sa rada.
- El e mascota noastra Kath! Imi explica Miky razand si m-am incruntat la pisica imensa care incepuse sa maraie uitandu-se la mine.
- Mascota?! Am repetat ridicand o spranceana. Avem si asa ceva?
Tigrul sau cred ca era jaguar, a marait jucaus in semn ca da, avem. Ma intreb cine era in interiorul capului enorm.
- Si roulul lui care e? Am intrebat analizand costumul cu pete.
- El intretine atmosfera, amuza lumea. Se invarte in jurul terenului si impulsioneaza spectatorii.
- Credeam ca noi facem asta.
- Noi, sustinem echipa. Scandam si incurajam jucatorii.
- Aha! M-am holbat la mata mult mai mare decat mine care isi aranja capul pe umeri. Dupa marait sigur era baiat si pentru o secunda mi-a trecut prin cap imaginea lui Harry imbracat in asa ceva. Mi-am muscat buza sa nu izbucnesc in ras amintindu-mi ca demonul meu ma asteapta pe stadion, printre spectatori, dupa ce mi-a promis ca il va huidui pe Zac si se va ruga sa se impiedice in minge sau sa isi dea auto-gol.
- Miscati-va! Baietii trebuie sa intre. Aparu Amber pe usa si era atat de bine cand ea nu era prin preajma. Se holba la mine si i-am observat dintii frecandu-se intre ei de furie. Parul ei era prins intr-o simpla coada de cal si ma intreb unde ii plecase stralucirea.
- Da stiu, arat ca o papusa scoasa din cutie. I-am dat peste nas, luandu-mi pompoanele si trecand pe langa ea pentru a iesi din sala vestiarelor. Chestia asta tocmai ma incarcase psihic pentru a o suporta urmatoarele 91 de minute sau cand Dumnezeu avea sa dureze meciul asta.
Ne-am aliniat toate la iesirea spre teren si pentru ca eu eram printre cele mai inalte, eram pe la mijloc langa Miky si bineinteles Amber, care statea intre noi ca un gnom intre doi elfi.
- Pregatiti-va, ne ordona afisandu-si deja zambetul fals de diva pe care nu avea sa il mai schimbe pana la sfarsit.
Am auzit publicul tipand si am tras o gura mare de aer, simtind pentru prima data emotiile dupa mult timp.
- Doar tipa, danseaza si fi vesela. Ma incuraja Miky facandu-mi cu ochiul si puandu-si mana pe umarul meu. Mi-am dat seama ca tremuram.
Am aprobat din cap zambind.
- Acum! Tipa Amber spre fata care pleca prima si am auzit melodia care ne facea deschiderea. Am luat-o la fuga spre teren, aducandu-mi aminte de celebrele salturi de majoreta, de zambetul care iti raneste maxilarul si de salutatul publicului.
Tot stresul meu a disparut cand am auzit un ecou de fluieraturi spargand galagia publicului si mi-am indreptat atentia spre al treilea rand din public unde Harry, alaturi de Ken, Mike. Keith si Ty aveau degetele in gura si exclamau plin de entuziasm.
Am inceput sa rad privindu-l pe Harry care era tot un zambet catre mine si mi-a facut cu ochiul. I-am zambit simtindu-ma deja mult mai bine si am observat-o si pe V, aclamand vesela, plus multe alte persoane care erau pe pista si invatau aici. M-am intristat putin pentru ca dintre toti nebunii astia lipsea Jay, care acum probabil ne injura pe patul de spital.
Am mai aruncat o privire spre Harry facandu-i la randul meu cu ochiul si m-am intors pregatindu-ma alaturi de celelalte fete pentru intimpinarea baietilor.
Pe cealalta parte erau majoretele echipei adverse care faceau acelasi lucru ca si noi, straduindu-se sa le iasa mai bine.
- Haideti baieti! Tipara toate aproape speriindu-ma si am clatinat din cap incercand sa intru in spiritul lor. Asta nu era un mediu pentru mine.
Echipa noastra a intrat pe teren si aveau echipamentul asemanator cu al nostru. Zac era primul si mi-a zambit cand m-a vazut. Chiar daca nu apucasem sa vorbesc deloc cu el azi, se pare ca nu era suparat pe mine desi ochiul lui inca era vanat pe sub tona de fond de ten. I-am zambit inapoi putin sfios dar totusi eram fericita ca nu e suparat pe mine si trebuia sa clarific odata situatia asta cu el si Harry, care sigur fierbea acum privindu-l pe Zac cum imi zambeste.
Am respirat usurata cand meciul a inceput si atentia lui Zac a fost indreptata spre joc. Noi nu faceam cine stie ce, doar niste dansuri simple, nicidecum piramidele umane pe care le invatasem. Acelea erau pentru competitii, care nu stiu ce voiau sa insemne dar nu imi placea. Mascota noastra facea tot spectacolul, invartindu-se pe langa teren, facand tumbe si luand la bataie mascota echipei adverse, care era un vultur, dupa cum se numeau si ei: Vulturii.
Ma plictiseam deja si situatia nu era deloc buna. Luasem un gol si ma enerva ca Amber mereu pasea in fata mea dar cel putin asa nu ma vedea cand ma intorceam spre Harry, care parea total paralel cu jocul si se uita doar la mine. I-am trimis un sarut in aer si l-a prins cu mana, lipindu-si apoi degetele de buze si m-a facut sa rad incercarea lui Mike de a prinde sarutul inaintea lui.
- Uau! E prima data cand Harry vine la un meci, am auzit-o pe o fata in spatele meu in timp ce scandam niste chestii stupide despre jaguari si viteza lor.
Am ciulit imediat urechile.
- Ce vrei sa spui? Am susotit spre ea.
- Niciodata nu a mai venit la vreun meci, nici cand juca Mike. Amber se ruga mereu de el sa vina dar nu l-a convins. Spuse fata chicotind asigurandu-se ca sefa nu o aude.
Am zambit intorcandu-mi capul spre Harry care arata ca un zeu in multimea enorma din oameni care sigur erau veniti de prin tot orasul. In hainele lui obisnuite negre, cu bratele musculoase si tatuate, cu parul lui carliontat si aranjat intr-o forma ravasita. Stand in picioare cu bratele la piept, zambind draceste si uitandu-se doar la mine. Intr-un fel eram sigura ca venise aici sa ma vada pe mine, nici nu ma gandeam ca voia sa il sustina pe Zac. Dar nici macar nu a trebuit sa il rog sa vina, defapt la inceput nu voiam sa ma vada in situatia asta, dar acum ma bucuram ca e aici, imi dadea electricitatea lui specifica care acum se transforma in energie si stare de bine.
Mike tipa nervos spre Zac care mai luase un gol si situatia nu era prea grozava. Eram condusi cu 2 la 0 insa nici nu mi-am dat seama cand unul dintre baieti a preluat mingea si a dat gol. Mi se parea ca e Max si tocmai ne facusem si noi cu un gol.
Arbitrul a fluierat pauza si acum era momentul nostru. Majoretele adverse erau mult mai pregatite decat noi. Imbracate in uniforme rosii, scandau cat le tinea plamanii si aveau dansuri mult mai bune decat ale noastre. Ne jigneau prin rime facand glume pe seama pisicilor.
Nu stiu ce era cu Amber dar nu avea deloc acea energie si tupeu specific ei, parea ca se lasa deja batuta si am observat ca era extrem de pala la fata.
Am incercat alta scandare dar ele ne-au taiat-o cu alta mai buna si deja ma enervam. Adevarul e ca scandarile noastre erau jalnice si nu inspirau deloc superioritate in fata adversarului.
Mi-am intors capul spre Harry si il vedeam ca ma incuraja sa fac ceva. Dar ce Dumnezeu sa fac? Nu sunt buna la chestiile astea si fetele noastre incercau fara reusita scandari noi.
- Hai tigroaico fa ceva! Am auzit strigatul lui Mike si m-am strans ochii planuindu-mi sa ii dau un pumn mai tarziu pentru asta.
Mi-am stors creierii cateva secunde in timp ce ele radeau de noi scandand despre puterea vulturilor. Daca ei radeau de pisici, trebuiau sa fie glume si pe seama pasarilor.
Am tras o gura mare de aer si am pasit in fata lui Amber tragand-o pe Miky dupa mine. Sefa adversa era o roscata care ne privea cu superioritate si era mult mai plina de viata ca Amber.
- Kath ce faci? Imi sopti Miky speriata.
Roscata de pe partea cealalta a inceput din nou. Frate cate mai aveau?
- Noi suntem Vulturii, zburam deasupra voastra…
- Noi suntem Jaguarii, suntem cei buni si o sa va-smulgem, penele din cur.
Nu am nici cea mai mica idée de unde mi-a iesit asta dar m-am trezit strigand de una singura si agitand pompoanele pe ritmul scandarii mele si imediat un val de hohote de ras s-a auzit in spatele meu si aplauze alaturi de alte fluieturi.
- Din nou! Tresarii Miky tragandu-ma de mana si zambind cu gura pana la urechi si nu am mai asteptat incepand sa spun din nou scandarea alaturi de ea folosindu-ne degetele pentru a mima niste gheare atunci cand spuneam Jaguarii si pomponele pe post de cozi la sfarsit.
Toata lumea radea si mascota a prins si ea viata invartindu-se pe langa noi.
- Pe el! Am asmutit jaguarul pe vulturul echipei adverse si nu a avut nevoie sa ii spun a doua oara pentru ca a luat din nou pasarea la ciufulit de data asta tragandu-l doar de coada, incurajat de public care radea in hohote.
Am inceput si eu sa rad si majoretele rivale deja amutisera si orice ar fi scos nu putea fi mai bun decat jumulitul nostru.
- Woohoo! Asa tigroaico, am auzit tipatul si fluieratul lui Mike si m-am intors spre el, toti radeau in hohote la fel si Harry care se tinea de burta de ras. Ahh, cat adoram gropitele alea.
- Te iubesc, tigroaico! Tipa folosindu-si mainile ca un megafon si in jur a fost linisite cateva secunde pana cand tipetele au inceput din nou. Inima mi s-a oprit in loc apoi a inceput sa bubuie. Un lucru pe care doar el mi-l putea provoca. Am zambit radiind de fericire si niciodata nu l-am vazut mai plin de energie.
M-am intors la treaba mea fiind mai mult decat hotarata sa prajesc cateva pasarele.
Le-am soptit fetelor urmatoarea rima.
Eu am spus-o prima pentru ca trebuia sa si improvizez cateva miscari.
- Pasaricilor, stati in colovie ca sosesc Jaguarii si va fac piftie. Voi mancati soareci de camp, noi gazele de pamant. Voi crauniti ca o cioara, noi maraim ca o fiara. Vreti sa ne provocati? Prost plan, ca o s-o incasati.
Publicul continua sa rada in hohote, fetele mi-au copiat imediat miscarile si am spus scandarea din nou intampinandu-i pe baieti cand au intrat din nou in teren. Se pare ca vazusera micuta noastra reprezentatie si acum erau mult mai bine stimulati de public.
- Haideti baieti, jumuliti-le fulgii. Am tipat spre ei si chiar habar nu am ce m-a apucat dar aveam o energie nebuna. Au ras si ei si Zac mi-a aruncat cel mai fabulos si mandru zambet al lui.
Situatia avea sa se schimbe. Jucatorii nostri erau mult mai buni acum si in nici 10 minute am reusit sa egalam. Am tipat ca o nebuna topaind in sus de fericire si mascota noastra a venit la noi dupa ce s-a saturat sa jumuleasca vulturul si m-am speriat cand s-a pus in spatele meu, bagandu-si capul printre picioarele mele si ridicandu-ma pe umerii lui.
-Am tipat speriata dar am si ras in acelasi timp alaturi de public care a inceput sa rada. M-am prins de capul lui incercand sa imi tin pampoanele si l-am vazut pe Zac fugind cu mingea spre poarta adversarilor.
- Hai Zac! Am tipat fara sa imi dau seama si sigur Harry a marait mai ceva ca un jaguar la chestia asta.
Dar eram ochii si urechi pe Zac, la fel si restul publicului care tacuse brusc si am strans pampoanele in mana cand Zac a trecut de ultimul atacant si a marcat un gol perfect facandu-ne pe toti sa explodam.
Am strigat de fericire fiind aproape sa cad de pe mascota, noroc ca ma tinea de picioare.
A inceput sa sara cu mine pe umeri si m-am prins de capul lui neputand sa imi stapanesc rasul.
Publicul nostru tipa, fluiera si aplauda de fericire si mai ramasesera doar 5 minute din joc, timp in care nu s-a mai marcat niciun gol si noi am castigat.
Baietii si-au felicitat capitanul apoi au fugit spre noi, fiecare luand cate o majoreta in brate si mi-a inghetat pulsul cand l-am vazut pe Zac indreptandu-se hotarat spre mine si incercand sa ma dea jos de pe mascota. Asta nu avea sa iasa bine.
Dar nu puteam adora maimutoiul asta mai mult cand a inceput sa maraie la Zac, navrand sa ma dea lui si luand-o cu mine la fuga pe teren. Publicul a inceput din nou sa rada, odata cu mine pentru ca mi se luase o piatra de pe inima. Imi parea rau ca sunt asa distanta de Zac si chiar ma enerva asta, era prietenul meu. Dar stiu ca era spre binele lui sa fac asta mai ales uitandu-ma acum spre Harry care arunca o privire serioasa si demonica spre capitanul de echipei de fotbal. Se pare ca mascota nu il deranja atat de tare ca Zac.
- Mersi pentru asta, am soptit spre cel care ma tinea pe umeri de ceva timp dar inca se fataia cu mine pe langa ceilalti, maraind din fundul plamanilor.
- Nu ai pentru ce, cred ca tocmai i-am salvat viata capitanului. I-am auzit rasul camuflat de capul de jaguar si mi se parea cunoscut. Acum chiar voiam sa stiu cine e.
- Nici nu stii cata dreptate ai, i-am raspuns continund sa fac cu mana spre public si zambind catre Harry cand am coborat de pe umerii mascotei. Zac se bucura alaturi de colegii lui in timp ce o voce comenta la microfon decursul meciului de azi insotit de cateva multumiri si mi-am dat seama ca era directoarea noastra care radia de fericire. Liceul ei sustinuse meciul si il castigase si ceva imi spune ca am scapat de pedeaspsa mai ales cand in discursul ei s-au regasit laude si despre majorete. Femeia asta obtine mereu ce isi doreste.
M-am indreptat spre public cand spectatorii incepeau sa se ridice si sa plece si i-am observat pe Harry si prietenii lui coborand.
Harry a venit la mine cu un zambet de un milion de dolari si fara sa spuna altceva s-a napustit spre mine, ridicandu-ma in bratele lui si invartindu-ma de cateva ori.
- Stiam eu ca poti s-o faci, zambi coborandu-mi capul la nivelul lui fara sa imi dea drumul din brate.
- Eu nu! Am ras prinzandu-ma de umerii lui si imediat buzele lui s-au presat peste ale mele. Mi-am impletit degetele in carliontii lui si eram mai mult ca sigura ca o parte din gestul lui era pentru al face pe Zac gelos, dar in momentul asta nu imi pasa.
I-am simtit limba intrandu-mi dominanta in gura, Doamne era excitat, sau suparat.
- Bhuuu, luati-va o camera. Ne huidui Mike cand ajunse langa noi.
Am inceput sa rad si m-am dezlipit de buzele lui Harry.
- Buna treaba Kath, ma felicita V, luandu-ma in brate si tragandu-ma de langa Harry.
- Mersi, am zambit strangand-o la randul meu. Arata mult mai bine, si radia din nou in culoarea ei. Parea o floare trezita la viata.
- Vino aici tigroaico, ranji Mike tragandu-ma in bratele lui si ciufulindu-ma ca un frate mai mare si enervant. – Frumoasa reprezentatie, voiam sa am si eu o asemenea majoreta cand eram capitan. Sigur nu imi scapa mascota cu tine. Facu misto pe seama lui Harry si i-am observat fata schimbandu-se brusc. I-am dat un cot in stomac lui Mike facandu-l sa rada si Harry m-a tras din bratele lui maraind, intorcandu-ma cu spatele la el si incolacindu-si bratele in jurului meu in stilul e-a-mea-si-doar-a-mea.
Am mai ras putin alaturi de ei, primind felicitari de la toti chiar si de la Keith care se plangea ca isi doreste sa inceapa liceul mai repede. Nu lipseau nici babysitteri mei duplicati care atunci cand nu aveau ordine de la domnul Styles sa imi pazeasca fundul, erau chiar de treaba.
Am observat-o pe Miky zambindu-mi entuziasmata in timp ce era imbratisata de unul dintre fotbalisti, care sigur era iubitul ei. I-am facut cu ochiul si a ridicat obraznic din sprancene. Incepea sa imi placa soricica asta din ce in ce mai mult.
- Imi place uniforma asta, imi sopti Harry la ureche coborandu-si palmele pe abdomenul meu gol.
- Hmmm, am marait pervers intorcandu-mi capul spre el.
- Ma lasi sa ti-o trag imbracata asa?
Aproape am bufnit in ras dar capul lui Harry cobora spre gatul meu, incepand sa imi muste pielea.
- Mmm, cineva e excitat, am ranjit intorcandu-mi capul si muscandu-l de ureche.
- Si pregatit. Raspunse prinzandu-mi mana si bagand-o in pantalonii lui, m-am lasat condusa de degetele lui si am prins confuza o bucata de nailon in mana.
- Nu pot sa cred ti-ai luat prezervativul cu tine. Am izbcnit in ras dar slava Domnului ca ceilalti nu mai erau atenti la noi. Mike mersese sa il urecheze pe Zac si restul plecasera probabil la masinile lor. Restul majoretelor si al jucatorilor mersesera spre vestiare si gandurile lui Harry imi trimiteau fiori fierbinti in interior.
- Situatiile disperate cer masuri disperate iubito. Mi-am muscat buza amuzata.
- Esti disperat?
- Obsedat!
- De cine?
- De tine!
Nu puteam sa imi stapanesc fiorii care imi traversau corpul de fiecare data cand imi spunea lucruri de genul asta.
- Atunci fa ceva in legatura cu asta, am rostit deja mai mult decat excitata.
- Cu placere! Ranji la urechea mea, tragandu-ma dupa el si habar nu am ce avea in cap dare ram curioasa sa aflu.
M-a condus in jos pre vestiare si am inceput sa rad de nerabdarea lui.
- Harry, iti dai seama ca sunt o groaza de persoane acolo acum, nu? Am ras.
- Au plecat, si daca nu, ii dau afara. Spuse cu o hotarare definitiva facandu-ma mai tare sa rad.
L-am sarutat si l-am oprit inainte sa deschida usa vestiarului.
S-a bosumflat cand i-am facut semn sa astepte si am deschis usa, deja auzind zgomote in spatele ei.
Nu era nimeni la vestiare, dar se auzeau zgomote de la dusuri. Zgomote nu tocmai obisnuite pentru o adunatura de majorete vesele. Pareau strigate disperate.
I-am facut semn lui Harry sa ma astepte la usa si am mers spre dusuri. Acolo le-am gasit pe toate fetele ingramadite la usa, batand disperate in ea, si implorand-o pe Amber sa iasa afara.
- Ce se intampla? Am intrebat putin speriata.
- Amber, s-a inchis inauntru si nu vrea sa iasa. Nu ne raspunde si mi-e teama ca a facut ceva. Spuse una dintre fetele care era mereu dupa ea si vedeam lacrimi in ochii ei. Pentru o secunda am uitat de ura pentru Amber si teama din ochii fetei din fata mea ma inspaimanta.
- Amber, deschide usa! Am spus batand cu palma in ea. Haide, nu are niciun rost sa te inchizi acolo. Am continuat fara sa primesc vreun raspuns. In mod normal Amber mi-ar fi raspuns cu o replica acida, injurandu-ma si tipand sa plec. Ceva nu era in regula.
- Amber, te rog, deschide usa! Aproape am implorat-o batand din nou. Nu se auzea nimic din interior.
- Sunteti sigure ca e aici? Am intrebat verficand inca odata clanta incuiata.
- Da, am vazut-o eu intrand cand ne-am intors la vestiare. Nu arata deloc bine. Imi raspunse una dintre fete la fel.
- Amber! Am tipat din nou, batand mai tare in usa si cand nu am primit niciun raspuns m-am intors hotarata la Harry. Daca cineva o putea scoate de acolo, ma enerva sa recunosc dar el era acela.
Ma astepta pe hol, vorbind la telefon deci probabil de asta nu imi auzise strigatele.
A inchis repede cand m-a vazut mergand spre el si a zambit dar gandul meu nu mai statea la planurile lui.
- Harry, am nevoie de ajutorul tau. Am spus serioasa.
- Ce s-a intamplat? Si expresia lui se schimba imitand-o pe a mea.
- Amber, s-a inchis la dusuri si nu vrea sa iasa. Nu raspunde si la cat am strigat-o eu nu ii sta in fire sa nu imi raspunda.
- La dracu’! Injura Harry privind in alta parte si muscandu-si buza.
- Daca a facut ceva? Trebuie sa ma ajuti s-o scoatem de acolo.
- Nu a facut nimic, e bolnava. Imi raspunse serios prinzandu-ma de mana si tragandu-ma spre vestiare.
- Ce!? Cum adica e bolnava? Ce are? Am intrebat deja speriata.
- E diabetica! Cauta-i in geanta si trebuie sa gasesti o trusa mica cu seringi si flacoane. Spuse lasandu-ma la vestiare si am ramas ametita in incapere incercand sa imi dau seama care era vestiarul lui Amber.
- Miky! Am strigat cand am realizat ca nu am nici cea mai mica idée si nu aveam timp sa le iau pe toate la verificat. Auzeam deja strigatele lui Harry si loviturile lui mult mai puternice in usa.
Miky a aparut speriata si dupa ce am intrebat-o de vestiarul lui Amber, i-am cautat prin geanta si am gasit micuta borseta de care imi spusese Harry.
Am fugit spre dusuri cand Harry tocmai a lovit cu piciorul in usa, deschizand-o cu o izbitura de perete. A intrat rapid inauntru si am fugit dupa el ramanandu-mi inima in loc cand am vazut-o pe Amber inconstienta pe jos.
Harry s-a aplecat langa ea, ridicandu-i capul si zguduind-o in timp ce ii striga sa se trezeasca.
Inspaimantata am fugit langa ei, ingenunchind langa Amber si desfacand trusa.
- Harry, am suspinat rapid, pentru ca nu aveam idée ce sa fac cu lucrurile dinauntru. El o lua rapid, scotand o seringa si un flacon cu o substanta incolora, pe care le-a injectat rapid in partea dreapta a abdomenului lui Amber.
- Ce are? Le auzeam pe fete intreband si se pare ca Amber nu spusese la prea multa lume de boala ei.
- Ar trebui s-o ducem la spital. Am spus.
- Nu, o sa-si revina! Imi raspunse Harry, ridicand-o in bratele lui.
- S-o scoatem de aici, spuse iesind cu ea de la dusuri si asezand-o pe banca din mijlocul vestiarului.
Harry i-a asezat capul in poala ei, in timp ce o striga si ii dadea palme usoare peste fata. Asta mi-a adus aminte de momentul in care eu am cazut la antrenamente si Harry m-a prins. Acum eram cam in aceeasi situatie, dar spre deosebire de Amber eu nu eram furioasa pe apropierea dintre ea si Harry. Tot ce imi doream era sa se trezeasca.
Harry parea ca se gandeste si el la asta si deseori se uita la mine, asigurandu-se parca ca nu ma deranjeaza ceea ce face.
M-am apropiat mai mult de ei, observand pielea palida si transpirata a lui Amber.
Fara sa imi dau seama, i-am prins mana strangand-o in palmele mele. Se simtea foarte rece su fara vlaga. Situatia era chiar ironica, acelasi lucru l-a facut si ea, dar in dorinta de a ma azvarli de langa iubitul ei. Insa pentru cateva clipe nu o mai uram atat, si ma gandeam la ea ca la o sora. Stiu ca trecuse prin multe si avea unele motive sa ma urasca, eu totusi nu am gandit niciodata atat de departe incat sa ii vreau raul.
Harry ma privea cu o fata de “Ce s-a ales din planurile noastre!” Si i-am zambit inainte ca Amber sa inceapa sa se miste usor.
Si-a strans ochii, inchitand puternic in sec, i-a deschis ametita si slabita.
- Amber, o striga Harry din nou, zguduind-o pentru a se trezi de tot.
- Harry! Sopti ca in vis, uitandu-se in sus la chipul sau. Aproape m-a durut asta. Si nu pentru ca se uita asa la iubitul meu ci pentru ca realizam cat de mult Amber inca il iubea pe Harry.
- Amber, de ce nu ti-ai mi-ai facut injectiile? Harry ii vorbi pe un ton calm dar totusi critic si a inghitit din nou in sec privind in jur, realizand ca nu e in niciun vis cu demonul ei pazitor.
Privi speriata la mainile mele care o tineau pe a ei si am eliberat-o repede inainte sa si-o smulga ea.
- Poate pentru ca nu mai are niciun rost! Spuse sec dar totusi dur, ridicandu-si capul din poala s-a si puandu-se ametita pe picioare.
Amber isi lua geanta, iesind val vartej din vestiar si lasandu-ne pe toti cu gurile cascate.
Am oftat ridicandu-ma in picioare si Harry m-a prins de mana uitandu-se atent la mine.
- Du-te dupa ea. Am spus dupa cateva secunde de gandire.
- Ce?! Intreba surprins si mirat.
- Du-te si vorbeste cu ea. Tu esti singurul pe care il asculta. Convinge-o sa nu mai faca tampenii din astea si du-o acasa.
Harry respira adanc uitandu-se nedumerita la mine.
- Du-te Harry. Nu imi pasa cat ma uraste, nu vreau s-o vad moarta. I-am spus serioasa.
- Nu e nimic ce as putea discuta cu ea. Nu ce si-ar dori ea. Spuse incruntandu-se.
- Incearca. Stiu ca poti manipula oamenii. Am spus ultima parte mai incet aducandu-mi aminte de confesiunile lui despre traficanti.
Harry ofta exasperat si isi scoase cheile din buzunar.
- Asteapta-ma in masina. Incerc sa vorbesc cu ea si il pun pe Mike s-o duca acasa.
- Du-o tu, ma poate duce Mike pe mine.
Dar Harry ma privi spunandu-mi ca i-am dat deja destule de facut si am aprobat din cap luandu-i cheile din mana.
Ma saruta scurt inainte sa imi sopteasca ca nu dureaza mult si sa iasa din vestiar.
Am respirat adanc strangand cheile in mana si simtind raceala rocii din breloc.
- Kath, ce naiba faci? Am auzit-o pe Miky in spatele meu o voce acuzatoare.
M-am intors nedumerita spre ea, si am vazut ca atentia celorlalte fete era indreptata spre mine.
Miky s-a uitat nervoasa la ele, apoi m-a prins de mana tragandu-ma afara din vestiar.
- Asculta-ma! Nu te lasa pacalita de trucurile lui Amber. Tocmai ti-ai trimis iubitul in ghearele ei. Ce naiba e in capul tau? Ma certa susotind si uitandu-se incruntat la mine.
- E complicat Miky… am spus dupa cateva secunde de gandire.
- Nu! Nu e nimic complicat. Jigodia aia ti-ar rupe gatul daca ar putea. Uite, tu nu sti cum era Harry inainte, dar eu stiu. Noi stim. Amber stie, si moare cand il vede acum cum se comporta cu tine. Harry Styles sa strige in gura mare pe un stadion plin ca iubeste o fata. Asa ceva nu se intampla. Confesiunea lui Miky aproape m-a facut sa rad.
- Vorbesc serios! Nici nu cred ca i-a spus asta vreodata lui Amber. O auzeam de multe ori plangandu-se lui Callie ca nu stie cum sa il apropie pe Harry de ea. Ea stia ca el nu o iubeste si o tinea doar pentru satisfactiile din pat dar iubea ea pentru amandoi. Amber e obsedata de Harry si sunt mai mult ca sigura ca daca ea nu il poate avea, o sa faca tot ce ii sta in putinta sa nu il ai nici tu.
- Harry nu e asa de usor de manipulat, crede-ma.
- Nu, dar tu esti! El nu a cedat in fata acelei poze pe care ti-a facut-o ea cu Zac. Dar daca acum in timp ce ei discuta ea se infige in el si il saruta si cineva le face o poza. Tu ce o sa faci? Kath, o cunosc pe Amber. Habar nu ai de ce in stare atunci cand isi doreste ceva.
- Nu suntem in filme Miky.
Isi dadu ochii peste cap disperata.
- Tine-l pe Harry departe de nemernica aia. Aproape imi ordona si am suierat realizand ca intr-un fel avea dreptate.
Am intrat inapoi in vestiar unde restul fetelor erau deja la dusuri si am facut acelasi lucru. Mi-am dezbracat uniforma de majoreta si am indesat-o in rucsacul de antrenament, mormaind stresata pentru ca nu asa planuisem sa scap de hainele astea.
Am prelungit dusul incercand sa nu imi ud parul si incercand din rasputeri sa nu ma gandesc la discutia pe care o avea Harry cu Amber si la felul cum incerca ea sa il traga de partea lui. Asta m-a facut pentru prima data sa ma gandesc daca Amber stia de afacerile lui.
Am iesit ultima de la dusuri, dupa ce le-am rugat pe celelalte sa nu ma astepte. Voiam sa fiu singura si nu aveam nevoie de cineva sa imi repete greseala pe care o facusem.
M-am imbracat in hainele mele, tragand cat puteam de timp. Mi-am tras pe mine rochia pe care Harry ma implorase sa o iau, care era mai degraba un maiou mai lung care imi ajungea la coapse, negru, dar care se mula perfect pe corpul meu. Nu ma dadeam in vant dupa fuste dar a trebuit sa ii fac pe plac dupa ce l-am tarat la mine acasa sa ma schimb. Am incaltat tenesii negri care imi treceau usor peste glezna si faceau rochia sa arate mult mai bine. Parul l-am lasat la fel cum il facuse Miky, mi-am luat geanta si rucsacul cu uniforma si am luat o gura mare de aer inainte sa ies din vestiar.
Astazi facusem doar trei ore, eu si Harry doar una pentru ca primele doua le chiulisem. Restul l-am petrecut la antrenamente pentru marele meci. Mergeam rapid pe holul gol, aranjandu-mi bratarile pe mana.
Am iesit in parcare si spre usurarea mea era goala. Am zarit masina lui Harry la cativa metri de mine si am mers hotarata spre ea, invartind cheile in mana. Am descuiat-o, maraind printre dinti cand am realizat ca a lui Mike era parcata chiar langa ea. Oare unde erau? Ce le lua atat?
Incepeam sa ii dau dreptate lui Miky. Cu toate ca nu imi doream ca idioata aia sa mai faca asemenea prostii care sa ii puna viata in pericol, ma indoiesc ca va asculta ce are Harry de spus si nu isi va spune propriul ei punct de vedere referitor la mine.
Invarteam brelocul lui Harry in mana, multumind cerului ca geamurile masinii erau fumurii si nu putea sa ma vada.
Mi-am aprins o tigara din cauza stresului in timp ce asteptam si dupa aproximativ 10 minute in care am fiert in suc propriu i-am vazut iesind in scoala, si eram oarecum usurata ca Mike era cu ei.
Amber parea furioasa, mergea in fata lor si cand au ajuns la masina mi-am dat seama ca ma inecam in propriul fum si nu puteam deschide geamul, dar asta nu m-a oprit sa trag mai departe din tigare.
S-a intors brusc spre Harry.
- O sa vezi ca am dreptate. Ce se naste din pisica tot soareci mananca si o sa imi faca placere sa te vad si pe tine zdrobit asa cum m-ai zdrobit tu pe mine. Iar atunci, tot la mine o sa te intorci Harry. I-o spuse ca pe o prezicere si am strans tigarea in mana.
- Nu iti mai face griji de zdrobirea mea si inceteaza sa te mai ranesti singura. Gandeste-te la mama ta. Ii spuse Harry uitandu-se fix in ochii ei.
- De ce iti pasa? Pe ea o iubesti, mie nu mi-ai spus niciodata asta. Il acuza si m-au trecut fiorii, aducandu-mi aminte de ce imi spusese Miky.
- Nu imi place sa mint Amber. Ai stiut de la inceput ce e intre noi si ai acceptat. Dar asta nu inseamna ca imi place sa te vad distrugandu-te dintr-o prostie.
- Prostie?! Deci iubirea mea pentru tine a fost o prostie? Poate pentru tine da, pana la urma doar prezenta mea in patul tau era importanta. Dar gandeste-te asa Harry. Iubirea ta pentru ea e o prostie?
Am ramas fara aer, la fel si Harry iar Mike care se simtea in plus a intrat in masina lui.
- Nu! Dar eu nu am insemnat pentru tine ce inseamna ea pentru mine, Amber. Raspunse Harry hotarat si m-am cait ca nu am ramas in vestiar. Discutia asta imi crea disconfort. Harry privea din cand in cand spre Ferrari nefiind sigur daca eram inauntru sau nu.
- Asta crezi tu!
- Amber! Imi pasa de tine. Te-am ales cu un motiv, poate ca nu am reusit sa ma indragostesc de tine dar asta nu inseamna ca nu am tinut la tine.
Dar inceteaza sa iti mai creezi sperante ca noi doi vom mai fi vreodata impreuna. Tu sti ce inseamna iubirea pentru mine. Inima m-a s-a deschis si s-a inchis odata cu Katherine. Nu vreau sa te vad ranita, mai ales din cauza mea, deci continua-ti viata. Sunt sute de baieti care isi doresc sa fie cu tine si care sa te iubeasca cu adevarat nu asa cum am facut-o eu.
- Cand Katherine o sa iti spuna acelasi lucru, o sa realizezi si tu cat de usor e s-o spui si cat de greu e sa o faci! Ii spuse dupa asta se intoarse spre masina lui Mike si intra hotarata inauntru, inca imbracata in uniforma de majoreta.
L-am observat pe Harry expirand adanc cand Mike a trecut cu masina pe langa el si am deschis geamul lasand sa iasa afara fumul care ma ineca deja. Cand m-a observat Harry m-a privit de parca si-ar fi dorit sa nu fiu aici. Am iesit din masina si mi-am dres gatul stingand tigarea pe trotuar.
Harry veni spre mine luandu-ma in brate si lipindu-si obrazul de al meu.
- Harry, sa nu o crezi. Sti ca niciodata nu ti-as face asta. I-am soptit cuprinzandu-i in pumn, buclele de la ceafa.
- Stiu iubito! Mi-ai acceptat deja destul ca sa nu ma mai indoiesc de asta. Dar mi-e teama ca Amber nu va renunta asa usor sa imi demonstreze ca nu esti buna pentru mine. Am oftat tragandu-i capul pentru a ma uita in ochii lui.
- Oricat as ura sa recunosc asta, te iubeste si o inteleg. Ma pun in pielea ei si probabil eu as fi omorat-o deja pe cea care mi te-ar fi furat. Chicotii usor sarutandu-ma pe frunte.
- N-am fost niciodata al ei ca sa ma furi, iubito. Ti-am spus ca nu ti-am daruit inima, pentru ca tu esti inima mea. Si ca sa ma fure cineva, trebuie sa ne fure pe amandoi pentru ca eu nu pot sa traiesc fara tine. Zambi si am chicotit clatinand din cap.
- Un demon profund, nu vezi asa ceva in fiecare zi. Am glumit ridicand din sprancene.
Rase.
- Numai un inger salbatic poate provoca asta, spuse si se lipi de buzele mele, sarutandu-ma cu acea pasiuna sufocanta care imi oprea inima in loc.
Am urcat in masina si de parca nu avusesem destule surprize pe ziua de azi, Harry mi-a spus ca cineva vrea sa vorbeasca cu mine. Si acel cineva era Carter. Habar nu am ce voia sa vorbeasca omul ala cu mine dar Harry m-a linistit spunandu-mi ca vrea doar sa se asigure ca el nu ma sechestreaza sa nu fug la politie. Desi asta era probabil felul lui Harry de a indulci lucrurile. Sunt mai mult ca sigura ca un interlop nu era tocmai incantat ca o pustoaica afla toate secretele afacerilor lui.
Am ramas socata cand am intrat in resedinta lui Carter. Locul asta era mai mult decat regesc. O gradina care imi aducea aminte de palatele din Shanghai. Statui cu animale peste tot, bodyguarzi si un conac care imi ranea gatul cand priveam pana in varful lui.
Harry a inceput sa rada cand am coborat din masina, probabil din cauza holbatului meu.
- Aici locuieste Carter? Am intrebat inca uimita.
- Da! Raspunse razand.
- Uau! Am excalamat si Harry m-a tras de mana spre zecile de scari care duceau la intrarea in castelul de secolul 21 si am observat ca in curte era un crater enorm inconjurat de scari la interior care duceau spre o piscina imensa. Sfinte Sisoe!
Unul dintre bodyguarzi mi se parea cunoscut, puteam sa jur ca e unul dintre cei care ne-au luat luni dimineata din munti. Dar nu stiam care si nu imi mai aminteam numele lor. El mi-a confirmat ca ma cunoaste, zambindu-mi prietenos si miscandu-si capul intr-o formula de salut. I-am zambit inapoi putin jenata ca nu imi aminteam nici numele lui, dar mai mult ca sigur era cel care imi daduse apa.
Am intrat cu Harry in vila enorma si ma simteam ca intoarsa in timp. Totul in jur parea facut si decorat din lemn. O culoare inchisa si stralucitoare. Doar podeaua nu imi puteam da seama din ce e facuta dar avea o culoare neagra-mata care scotea in evidenta sunetul celui mai mic pas. Scarile care duceau spre etaj erau enorme, masive si construite din acelasi material lemnos, acoperite pe mijloc de un covor rosu-sangeriu.
Am inghitit in sec simtindu-mi aerul uscandu-se din cauza zecilor de flori de prin jur, toate de aceeasi natie dar de culori diferite, de la roz la rosu pana la alb si violet, care se intindeau pe peretii incaperi si dominau in ghivece enorme ca niste copaci de interior. Dar cel mai important, nu puteam trece cu vederea cele trei exponate asezate pe socluri din marmura, care intruchipau perfect siluetele unor lei impaiati, care pareau insa atat de reali incat imi era teama ca in orice secunda vor cobora si se vor napusti asupra noastra. Doi dintre ei erau asezati la baza scarilor de o parte si de alta a acestora si altul intr-o parte a livingului langa fotoliile si canapeaua impunatoare care inconjurau o masa de sticla masiva ce avea drept picior ceva ce semana cu trunchiul unui copac iar radacinile ii erau suport.
Am prins mana lui Harry si el a chicotit.
- Surprinzator huh? Sopti tragandu-ma mai in interiorul incaperii enorme si am observat colectia de arme vechi de vanatoare aranjate sistematic pe un panou decorat cu catifea rosie, pe unul dintre pereti din spatele fotoliilor. M-am strambat analizand sulitele si sabiile ce pareau medievale.
- Da! Carter e si braconier in timpul liber?
Harry rase usor.
- Ai putea spune si asa. Dar un braconier cu licenta. Continua sa chicoteasca si eu am strambat din nas. Uram vanarea de animale, mai ales cand nu avea niciun scop intemeiat si motivul era satisfacerea unor placeri stupide si atarnarea corpurile moarte pe pereti.
- Uite pe cine avem noi aici! Am auzit vocea lui Carter si ne-am intors amandoi spre el. Cobora rapid scarile spre noi, avand celebrul sau zambet numai bun de reclama la pasta de dinti, imprimat pe fata.
- Buna Katherine! Ma bucur sa te revad, ma saluta zambind si intinzandu-mi mana.
- Si eu, am spus cu jumatate de gura si de zambet dand mana cu el. Harry parea putin tensionat, amenintandu-l pe Carter din priviri sa aiba grija ce spune.
- Haideti sa iesim pe terasa, e o zi superba azi. Spuse prinzandu-ne pe amandoi pe dupa umeri si tragandu-ne in cealalta parte a livingului, opusa canapelelor, unde peretii erau din sticla si reflectau pardisul care se afla la exterior.
- Sa nu te sperii, imi sopti Harry si l-am privit confuza insa doar zambea usor.
Carter deschise usa enorma, pe sine si un copil mic sigur s-ar izbi de peretii astia aproape invizibili daca s-ar juca in casa.
Afara aceeasi poveste cu animale moarte raspandidite peste tot. Dar de data asta in statui albe, ce straluceau in lumina soarelui. In departare am zarit ceva ce semana oarecum cu un teren de golf si in jur aceleasi flori care erau si in casa doar ca mult mai mari si intinse peste tot.
- Ce flori sunt astea? L-am intrebat pe Harry in timp ce mergeam dupa Carter spre o masa exterioara impletita din lemn.
- Lendri! Imi raspunse si am aprobat din cap. Mi se pareau mie cunoscute si m-am intrebat de ce avea omul asta atatea flori otravitoare in casa.
Ne-am asezat pe fotoliile albe din jurul mesei am privit in jos. Podeaua pe care era asezata masa era din sticla si am sarit in scaun cand am vazut ca sub noi se afla o cusca in care se plimbau cativa tigri. Mi-am urcat picioarele pe scaun si Harry a inceput sa rada alaturi de Carter.
- Nu-ti face griji tigroaico, sunt de-ai tai. Nu o sa iti faca niciun rau. Am expirat socata. Deci de asta imi spusese Harry sa nu ma sperii.
- De ce ii ti aici? Am intrabt privind la mini jungla de sub noi. Chiar daca erau inchisi intr-o cusca, spatiul dinauntru era uimitor amenajat. Un lac mic in mijloc, roci mari care se incalzeau la soare si unul dintre tigri dormea ca un pisoi tolanit. Altul savura o bucata de carne iar celalalt sarea pe crengile din interior aranjate uniform dand impresia unui copac doborat si cateva dintre ele ajungeau pana la noi. Parca luam pas ape un nor transparent deasupra jungeli amazoniene.
- Mi-a fost mila sa ii omor. Sunt familie. Imi raspunse Carter zambind si coborandu-se spre podeaua din sticla.
- Sa ii omori?! Am repetat socata.
- Vanatoarea e pasiunea mea. Dar am dat de frumosii intr-o expeditie in Africa si mama tocmai nascuse puiul. Mi-a fost mila de ei dar am obtinut licenta pentru ei si i-am adus acasa.
- Nu stiam ca vanatoarea e legala in Africa. Am spus deranjata si l-am observat pe Harry privindu-ma mandru. Cred ca nici pe el nu il incanta prea tare pasiunea lui Carter.
- Orice poate deveni legal daca ai contul destul de generos. Imi facu cu ochiul si m-am strambat scarbita. Chiar daca dungatii astia pareau destul de fericiti aici, nu puteam spune acelasi lucru si despre cei care zaceau impaiati prin casa.
- Cel care doarme e masculul, Saber. Cea care mananca e mama, Pathera si argintul viu care fuge de colo colo e puiul lor; Sasha. E mascul si are 3 luni. Vino aici. Ma indemna Carter prinzandu-ma de mana si tragandu-ma de pe fotoliu. Am coborat in genunchi alaturi de el in spatele fotoliilor si imi era teama ca sticla se poate sparge si noi am fi urmatoarea masa a mamicii mancacioase.
- Sasha, vino aici baiete! Striga Carter incepand sa bata cu palma in sticla si am tresarit speriata vrand sa ma ridic dar Carter m-a oprit razand.
- Nu, asteapta!
- Sasha! Il strica din nou si puiul care acum observ ca se diferentia la dimensiune fata de ceilalti a tresarit curios ridicandu-si capul in sus si intr-o secunda a tasnit pe crengile din jurul custii urcand in sus si ajungand spre noi.
Am zambit uimita cand puiul de tigru a ajuns chiar sub noi, si ridicandu-se in doua labute a atins partea de jos a sticlei.
Carter si-a pus o mana in dreptul labutelor lui si m-a indemnat sa fac la fel. Am inceput sa rad si l-am observat pe Harry stand pe vine in spatele meu. Puiul ragea cu un glas gros de pisica uitandu-se la Carter si parca asteptand o recompensa dupa reprezentatia asta.
Carter rase.
- Ce vrei? Vita?! Vorbi pe o limba pe care o intelegeau doar ei si tigrul miorlai din nou ca un motan mare si razgaiat si era atat de dragut incat mi-as fi dorit sa nu fie sticla asta intre noi si sa il pot atinge. Intotdeauna mi-au placut tigri.
- Fugi! Ii spuse Carter facandu-i semn spre unul dintre ingrijitorii care se aflau jos si indata ce intoarse capul, Sasha tasni ca un iepure coborand rapid jos si primindu-si bucata suculenta de carne printr-o descizatura speciala jos, si toti am inceput sa radem.
Am privit din nou cusca, parea sa aiba mai bine de 30 de metri, la fel si mansarda de sticla de deasupra. Locul asta imi aducea aminte de melodia Gangsta’s Paradise a lui Coolio.
Ne-am intors inapoi la masa si am observat ca acum pe ea se afla o tava cu diferite bauturi, alcoolice si sucuri de fructe.
- Serveste-te cu ce vrei Kath! Ma indemna Carter intinzand tava metalica spre mine si am luat un pahar de suc acidulat si incolor, la fel ca si Harry.
- Dupa prima gura mi-am dat seama ca e Sprite. Carter a luat alt pahar mai mic si lat in care se afla o substanta maronie care sigur era bautura si si-a aprins o tigara alaturi de Harry.
Imi intinse si mie una dar am refuzat.
- Deci, de ce ai vrut sa ma vezi Carter? Am spus nevrand sa mai aman intrebarea asta.
Carter zambi lasandu-si fumul sa iasa printre buze si asezandu-se mai confortabil in fotoliul din piele alba.
- Voiam sa ma asigur ca nu esti drgoata sau Harry nu te tine incuiata in casa dupa ce s-a intamplat duminica noaptea. Rase si mi-am dat ochii peste cap.
- Sunt foarte bine, dar tu nu trebuia sa fi in Brazilia? Am ridicat din sprancene si poate spusesem o prostie dar puteam sa ma jos si eu de-a gansterul bun la vorbe.
Carter ridica din sprancene uimit.
- De unde sti de asta?
-Telefoanele tale intrerup de multe ori chestii importante. Am spus lasandu-ma pe spate in fotoliu si asezandu-ma picior peste picior, avand totusi grija la fusta de pe mine.
Carter ma privi din nou uimit si Harry izbucni in ras.
- Are dreptate, ma sustinu Harry luand alta gura din sucul lui.
- Ei, imi cer scuze atunci! Spuse Carter recapatandu-si zambetul si am chicotit si eu.
- Dar ca sa iti raspund la intrebare, plec diseara si ceva imi spune ca din cauza ta mi-am pierdut omul de baza. Ma acuza uitandu-se mijit la Harry.
- Nu raspund pentru faptele mele. Am spus detasat ridicand o mana in sus si facandu-i pe amandoi sa rada.
- Imi place fata asta din ce in ce mai mult, spuse uitandu-se uimit la Harry si el ridica obraznic din sprancene. Mi-am dat ochii peste cap, band din nou din suc si abtinandu-ma sa ii spun ca sunt chiar aici.
- Banuiesc ca nu trebuie sa iti mai spun deja ca tot ce sti acum…
- Nu pot sa spun nimanui. Da, Carter, constientizez si eu asta. Doar nu crezi ca as folosii afacerile cu arme ale iubitului meu ca subiect de barfa cu fetele? L-am intrerupt serioasa lasandu-l din nou uimit.
- OK! Atunci am rezolvat. Totusi daca te desparti de Harry, sper ca nu planuiesti sa il predai politiei.
- Carter! Il mustra Harry nervos. Acesta il privi spunandu-i ca e doar curios. Stiu ca isi folosea mintea de gangster pe mine si trebuia sa ii tin piept.
Am zambit aplecandu-ma putin spre el.
- Tu ai spus ca orice se cumpara in lumea asta. Ceva imi spune ca orice dovada as avea eu impotriva voastra tot ati reusi sa scapati. Si plus, sa imi pun in cap o retea de infractori nu e pe lista mea cu lucruri de facut in viata asta.
Carter zambi din nou mai mult decat satisfacut de raspuns. Ridica paharul spre mine.
- Acum inteleg eu de ce e Harry asa obsedat de tine. Rase facandu-ma si pe mine sa ii il urmez.
- Si gelos! Completa cretul meu privindu-ma pe sub sprancene si am clatinat din cap inca zambind.
- Cu o asemenea fata Styles, la ce te astepti? Conflictul cu Joshua a fost nimic. Spuse Carter si am inghitit in sec aducandu-mi aminte Joshua. Nu il mai vazusem la scoala zilele astea si ma infior gandindu-ma cat de tare l-a amenintat Harry sa nu se mai apropie de mine.
- Defapt, daca stau bine sa ma gandesc, conflictul dintre voi a inceput demult. Din cauza fratelui sau, nu? Vorbi Carter intorcandu-se usor nedumerit spre Harry care se albise la fata, facand ochii mari si amenintandu-l din privire sa taca din gura.
- Da, si acum a impartit si Joshua aceeasi soarta ca el. Oricum nu mi-a placut niciodata pustiul asta. Prea rebel, nu semana deloc cu Marcus. Isi raspunse Carter singur la intrebare luand alta gura din paharul de bautura.
- Stai!? Cum adica aceeasi soarta cu fratele lui? Joshua are un frate? Am intrebat complet ratutita de noua informatie. Am privit spre Harry, al carui chip se impietrise, apoi spre Joshua care ne privea nedumerit pe amandoi crezand probabil ca stiu asta.
- Credeam ca i-ai spus tot. Vorbi spre Harry.
- Cine e fratele lui Joshua? Am repetat din nou nervoasa.
- A fost! Ma corecta Carter privind spre Harry.
- Taci dracu’ din gura! Marai acesta spre seful sau, privindu-ma cu spaima.
Ma uitam la ei cum isi arunca priviri tacute si m-am incruntat ametita desi cateva lucruri incepeau deja sa prinda sens.
- Harry, ce s-a intamplat cu Joshua? L-am intrebat privindu-l fix sitremurand de groaza.
- Harry! Am insistat nervoasa cand am vazut ca nu imi raspunde si isi musca buza de jos stresat.
- E mort! Imi raspunse sec si am scapat paharul din mana. Noroc ca era gol.
Harry se ridica spre mine dar l-am oprit tinandu-l la distanta simtindu-mi respiratia intensificandu-se.
- Cine l-a omorat? De ce? am rasuflat nervoasa ridicandu-ma de pe scaun.
- Katherine, calmeaza-te. Joshua a facut o prostie enorma, din cauza careia noi eram la un pas sa intram in razboi cu Reynolds. I-am spus ce s-a intamplat, i-am dat banii dar a vrut o dovada clara ca furtul nu a fost planul nostru. Imi spuse Carter serios si aerul mi s-a oprit in gat.
- V-a pus sa il omorati pe cel care a furat tirul. Am realizat uitandu-ma la fata ingrozita a lui Harry.
- Da!
- Si fratele lui, ce legatura are? Am intrebat inca nedumerita de asta, agitandu-mi mainile prin aer.
- Fratele lui Joshua a fost cel care a violat-o pe Violet. Imi raspunse Carter si am simtit cum podeau de sticla se sparge cu mine si cad in gol spre cusca cu tigrii fiorisi.
Am deschis gura, respirand agitat si puand lucrurile cap la cap. Harry a fost cel care l-a ucis pe violatorul lui V. Si daca Joshua impartise aceeasi soarta cu fratele lui…
- Cine l-a omorat pe Joshua? Am rostit dintr-o respiratie uitandu-ma cand la unul cand la celalalt.
Harry isi stranse ochii inainte sa imi raspunda.
- Eu!
Mi-am simtit aerul uscandu-se in plamani.
- Katherine, nu a fost ceva ce am planificat. Reynolds ne-a cerut sa il aducem cu noi pe cel care i-a furat tirul dar nu ne asteptam sa vrea sa il omoare. Mai ales ca ne-a cerut noua sa facem asta, si cum mai eram doar eu si Harry, imi pare rau sa iti spun dar Harry e cel care apasa de obicei pe tragaci intr-o situatie din asta.
Am privit spre Harry simtindu-mi lacrimile cum se formeaza in coltul ochilor.
- Iubito… veni spre mine dar l-am oprit puandu-mi mainile in fata sa.
- Cum ai putut sa vi la mine atat de fericit, sa imi aduci cadouri si sa ma minti ca totul a mers bine? Sau pentru tine, uciderea unui om deja nu mai inseamna nimic? Aproape am tipat spre el, simtind paharul care se tot umple de cateva zile, cum ajunge la gura si se revarsa.
- Nu am vrut asta. Dar nu am avut de ales, ori asta ori Reynolds ne lichida pe toti. Imi explica calm incercand sa ma convinga.
- Bineinteles ca ai vrut! Ti-ai satisfacut obsesia bolnava. Nu-mi spune ca nu ti-a facut placere sa il omori pe Joshua dupa ce s-a intamplat cu mine. Am vazut de atatea ori dorinta in ochii tai sa o faci si asta a fost oportunitatea perfecta. Nici nu ma gandesc ca ai stat vreo secunda pe ganduri inainte sa apesi pe tragaci.
- Katherine, nu l-am ucis din cauza ta. Nu am vrut sa il ucid, dar nu am avut de ales. Ti-am spus deja cum functioneaza lucrurile in lumea mea. Incerca sa se apropie de mine si sa ma calmeze. Dar ma departam de el si simteam ca daca m-ar atinge as exploda.
- Si fratele lui? Poate ca a facut un lucru ingrozitor dar asta nu iti dadea tie dreptul sa ii decizi moartea.
- Mi-am pierdut controlul atunci iubito.
- Mereu iti pierzi controlul, am spus amar dandu-ma alt pas in spate si mi-am simtit jumatate de talpa calcand in gol.
- Katherine! Striga Harry speriat sarind spre mine si tragandu-ma in bratele lui intr-o fractiune de secunda.
Si-a incolacit bratele in jurul meu tragandu-ma de langa marginea custii, unde nu era nicio balustrada de protectie. Inca odata, un copil mic nu ar avea nicio sansa de supravietuire in casa asta. Si eu ma simteam acum exact ca unul.
- Iubito, imi pare rau! Am vrut sa iti spun dar stiu ca asta doar te-ar fi suparat si nu avea niciun rost.
- Asta ma deranjeaza defapt. Daca mi-ai spus si ai fi aratat macar putina compasiune pentru ca ai luat viata unui om, ar fi fost altceva. Te-am acceptat deja cu asta. Dar ai venit atat de fericit, si plin de cadouri si minciuni despre ape curate. Asta dovedeste ca nu iti pasa absolut deloc Harry, si… e prea mult pentru mine. Am spus simtindu-mi lacrimile reci pe fata si m-am indepartat din bratele lui.
- Katherine. Sopti si l-am mai vazut o singura data asa. In pestera, cand a crezut ca il voi parasi. Complet distrus, cu fata distorsionata de durere.
- Am acceptat si acceptat atatea, lucruri pentru care o alta fata, poate orice alta fata ar fi fugit de mult de tine. Dar simt ca nu mai pot, am nevoie de putin timp. Am decis serioasa privindu-l serioasa si trecand pe langa el.
Carter privea perplex toata scena, stiind ca a facut o mare gafa si Harry avea sa il decapiteze pentru asta. Dar ma bucur ca a facut-o. Altfel nu as fi aflat niciodata si Harry ar fi continuat sa ma minta inventand minciuni ca Joshua s-a mutat atunci cand as fi pus intrebari despre absenta lui.
- Katherine! L-am auzit strigand disperat si a fugit dupa mine prinzandu-ma de incheietura si tragandu-ma spre el, aproape m-am izbit de abdomenul lui.
- Ce faci?!Ma parasesti? Pentru asta? Iubito te rog, ai acceptat atatea, nu ma poti parasi pentru asta. Ma implora cu lacrimi in ochi.
- Vezi?! Asta e si ideea. Tu crezi ca asta – am gesticulat exasperata- e nimic. Sa omori un om e nimic. Si pe langa toate astea, mereu imi ceri sa am incredere in tine. Dar e clar ca tu nu ai deloc incredere in mine si continui sa ma minti cu atata usurinta si profesionalism incat m-am saturat. Sunt sigura ca puteai sa il salvezi pe Joshua daca voiai, sau cel putin sa nu il ucizi tu. Dar nu ai vrut, ti-a facut placere sa scapi de el.
Nu mai spunea nimic, doar plangea inghitind in sec si cautandu-si cuvintele. I-am indepartat mainile care au urcat pe obrajii mei si l-am privit serioasa, desi mi se frangea inima in mii de bucatele.
- Am nevoie de timp Harry. Sa ma gandesc la toate astea. Si tu ai nevoie de timp, sa te hotarasti daca esti cu totul in relatia asta pentru ca m-am saturat sa fiu mintita. Si nu vreau sa stau in bratele tale si sa simt raceala corpurilor pe care le-ai distrus.
Si cu asta m-am indepartat de el, pasind apasat pe podeaua de sticla si vazand tigri extrem de agitati sub mine. I-am auzit pe amandoi strigandu-ma dar am continuat sa merg hotarata, intrand inapoi in casa apoi indreptandu-ma spre iesire, muscandu-mi de nenumarate ori buza si incercand sa infranez lacrimile care imi inecau adancul ochilor.
- Katherine, te rog. Ma implora Harry din spatele meu, dar nu m-am intors. Am coborat scarile in fuga, simtind lovituri mintale si fizice din cauza tuturor sufletelor sfaramate de iubitul meu. Carora nu le-am acordat atentie pana acum, dar in momentul asta mi-au prins slabiciunea, napustindu-se asupra mea si strigandu-mi in fata cum m-am putut indragosti de un criminal. Oamenii omorati de el, de afacerile lui, din placerea lui sadica si obsesiva asupra posesiilor lui.
Am coborat jos si mi-am dat seama ca nu aveam cu ce pleca, venisem cu masina lui si nu aveam de gand sa ma duca el. Atunci l-am vazut pe unul dintre barbatii pe care ii cunosteam si de parca cineva isi dorea neaparat ca eu sa plec de aici, mi-am amintit numele lui.
- Ian, poti sa ma duci acasa te rog? Aproape l-am implorat stapanindu-mi lacrimile.
Barbatul inalt si brunet privi nedumerit spre seful sau care se afla acum sus pe scari si l-am observat pe Carter aproband din cap.
Harry era pierdut si cand si-a dat seama ce fac, a luat-o la fuga pe scari, spre mine.
- Sigur domnisoara Katherine! Imi raspunse barabtul, deschizandu-mi usa unui Hummer care era parcat langa Ferrari-ul lui Harry.
Am urcat rapid in masina, iar Ian a traversat rapid prin fata ei sarind la volan. Harry A ajuns jos, coborand scarile cate doua si a incercat sa deschida portiera dar am blocat-o la timp.
- Katherine te rog! Te iubesc, te rog nu ma parasii! Ma implora lipindu-se palmele de geamul usi si mi-am strans ochii izbucnind intr-o cascada de lacrimi.
- Sunteti sigura ca vreti sa plecam, domnisoara Katherine? Ma intreba Ian, ezitand sa porneasca motorul.
- Da! Am raspuns raspicat inecandu-ma in propriul meu cuvant.
- Nu ma omora! Am auzit soapta indurerata a lui Harry lipindu-si fruntea de geamul portierei mele.
Carter a venit langa el, departandu-l cu greu de langa masina si i-am auzit stigatul disperat pronuntindu-mi numele cand Ian a pornit masina, derapand pe aleea pietruita.
Am iesit din resedinta lui Carter, sperand ca Harry sa nu ma urmareasca si nu mi-am am putut abtine lacrimile care au explodat in suspine. L-am vazut in oglinda retrovizoare prabusindu-se in genunchi si infigandu-si pumnii in par. Mi-am ridicat genunchii la piept, lipindu-mi palmele de fata si aducandu-mi aminte de rugamintea lui; sa nu il omor. Nu o intelesem acum cateva secunde dar acum mi-am adus aminte de declaratia lui, ca eu sunt inima lui. Iar acum il paraseam, pentru putin timp de gandire, pentru mai mult sau poate pentru totdeauna. Mintea mea era atat de devastata acum incat nu puteam sti sigur. M-am inecat in propria suferinta, jelindu-mi soarta pentru ca tot ce aveam nevoie acum, erau bratele mamei. Dar nu mai aveam nici asa ceva. Nu mai aveam nimic si destinul meu era sa pierd si sa fiu dezamagita de absolut tot ce iubesc.
[1] Na’vi – populatie din Pandora. (Avatar)