-Sa nu indraznesti sa te apropii de ea, sau...
-Sau ce? Tu nu ai decat un cutit amarat, iar eu am intreg focul din lume chiar aici, in mana mea.
Soptesc un ,, Sa te ia naiba. " scarbit si alerg spre Maya, care statea cu spatele la mine. Reusesc sa-i infig cutitul in umar chiar inainte de a lansa o minge de foc spre Em care incerca sa se ridice de langa radacina copacului. Sangele incepu sa curga din rana, un sange albastru scurgandu-se ca smoala. Maya trage un tipat rapid si asurzitor, la fel ca cel de data trecuta. Incerc sa rezist, dar nu reusesc si-mi prind capul in maini strangand din dinti, dar cand ma uit in jur, nu mai era nimic in locul unde statuse Maya, decat o mica gramada de frunze arse. Ma uit la Em, care statea si se holba confuza si speriata de cele intamplate. Ma apropi de ea si o iau in brate.
Clipeste de cateva ori si ma fixeaza inca confuza.
-Cred ca ar fi mai bine sa mergem acasa.
-Da... Hai sa mergem...
Am mers aproape lipiti unul de altul pana acasa. Maya o fi ea fata, dar e mai periculoasa si mai puternica ca mine. Are dreptate cand zice asta si gandul care ma innebuneste e ca nu o pot apara pe Em de ea...
***
,, S-a facut deja 3 dimineata si eu tot nu pot sa dorm. Imi e frica sa adorm. Trebuie sa stau treaz si sa o apar. Nu pot lasa sa i se intample ceva, mai ales acum... "
Oftez adanc si ma uit la Em care dormea asa linistita, imbtatisandu-ma si stand cu capul pe piepul meu. Ii mangai usor parul si inchid ochii ca sa-i odihnesc macar pentru putin si ii deschid lent. Arunc o privire pe fereastra inchisa. Afara bate vantul, iar crengile unui copac ating usor fereastra. Umbrele par acum mai ciudate ca niciodata...
Am inchis iar ochii, dar am adormit fara sa vreau. Am avut un somn adanc, fara vise.
A doua zi, m-am trezit panicat. Nu o vedeam pe Em nicaieri. M-am dat rapid jos din pat si am alergat spre scari. Le-am coborat mai repede ca niciodata, dar Em nu era nicaieri. Fug pana in bucatarie si...