( Fata din imagine e Maya )
Până la urma am intrat in dormitor pe fereastra. Pe jos statea Em plangand pe infuntate.
-Em! Nu...
-Taci! Iesi afara si nu te mai inroarce!
-Dar, Em am o explicatie.
-Si eu nu vreau sa o aud! Iesi afară!
Ma uit la ea trist si ma indrept spre fereastra.
-Vreau doar sa ști că Maya nu e ce crezi tu că e si tu esti singura persoana la...
-Taci si pleacă o dată de aici!
Ii mai aruc o privire dar aceasta nu facu decat sa planga in continuare. Simțeam cum, pentru prina data după mult timp ochii mi se umezesc așa că am iesit pe fereastră si am lut-o prin padure.
Am sărit la prima persoană pe care am vazut-o, am măcelari-o neoasandu-mi unde lovesc, ce tai, cât de brutal sunt si câtă suferința provoc. Am continuat să lovesc trupul mult timp după ce bietul om murise, până am simțit ca doi ochi ma privesc atenți.
-Maya, ieși, stiu ca tu ești! Ce vrei de fapt?
-Ce vreau? Nu e evident ce vreau? Vreau sa fim iar apropiati, cum eram inainte de ,, accident... ''
-Despre ce tot vorbesi? Eram doar niste copii atunci! Plus ca eu te consideram o prietena, erai singura care vorbea cu mine, nimic mai mult
-Cum poti sa spui asta?
-Esti stupida si dupa ce mi-ai facut mie si lui Em... Pot zic ca te urasc si ca mi-ar facea placere sa te vad arzand de vie.
-Poti sa nu te mai gandesti la Em aia macar pentru o secunda? Vezi tu, dupa ,, accident '' Mike a murit dupa ce l-ai injunghiat, dar eu am supraveituti arsurilor provocae de tine... Te-am iertat ca aproape mai omorat, dar tie nici nu-ti pasa...
Maya incepea sa vorbeasca sin ce in ce mai ragusit, parca avand un nod in gat.
-Normal ca nu-mi pasa. Tu si nenorocitul ala ati vrut sa-mi dati foc! Ce ai vrea sa fac, sa-ti multumesc? Esti penibila. Acum esti libera sa pleci tarfo, nu mai vreau sa te vad! Pleaca! Si ma indrept nervos spre ea cu cutitul in mana.
-Dar Jeff...Nu eu am vrut sa scap de tine, era parte din planul lui Mike... Hai sa trecem peste...Jeff, te...
-Eu nu!
Am vazut cum pentru un moment isi lasa capul in jos, isi acopera fata cu mainile si suspina. M-am oprit parca revenindu-mi putin din toata furia. Am respirat adanc, dar exact cand am vrut sa zic ceva, Maya incepu sa rada psihopat, isi ridica fata si se uita la mine razand cu lacrimi in ochi.
,, Ce naiba... "
-Bine Jeff, ti-ai cerut-o singur!
Se apropie de mine cu o rapiditate ciudat de mare. Am incercat sa o injunghii, dar imi prinse mana care acum ma ardea ingrozitor. M-am smucit si am atacat iar. Am reusit sa-i fac o mica taietura pe obraz de unde incepe sa curga sange, un sange albastru ce semana cu smoala. Maya incepu sa urle surzindu-ma. Mi-am acoperit urechile si am inchis ochii pentru o clipa, dar cand sa-i deschid... Maya disparu.
Dupa cateva moment de liniste apasatoare se auzi vocea fetei zicand:
-Las' ca vezi tu, o sa traiesti dupa regulile mele, chiar daca vrei sau nu.
,, Doamne, fata asta a innebunit cu totul ... "
Imi dau ochii peste cap si plec spre casa sperand ca mai am totusi o sansa.
,, Oare ce s-a intamplat cu ea? Chiar a crezut ca Maya e...? Off...? "
Ajuns in fata casei, intru pe fereastra dormitorului. Em statea in acelasi loc si in aceiasi pozitie nemiscata. Ma apropii de ea dar nu se misca.
-Em?
Aceasta isi stange pumnul, parca vrand sa ma loveasca, dar il relaxa la loc, semna ca nu mai avea putere.
-Jeff, pleaca si nu te mai introarce... spune ea cu o voce epuizata si intrerupta.
-Dar Em, pot sa-ti explic! Maya nu e decat o...