Alone

26.

***Nick***

Eram afara,in padure de jumatate de ora. Ma blestamam in minte pentru ca nu mi-am luat mai multe haine pe mine. Frigul mi-a intrat pana in oase. Ma plimbam ca nebunul cautand-o pe Miranda. Ea nu era pe nicaieri.

--Miranda!o tot strigam dar fara nici un rezultat.

Incepeam sa ma panichez. Padurea, noaptea,nu era un loc in care voiai cu adevarat sa fi. Tresaream de fiecare data cand auzeam o miscare.

Subconstientul meu idiot imi tot zicea ca nu o sa o gasesc vreodata. Dar nu puteam pur si simplu sa ma dau batut si sa o las sa pateasca ceva din cauza mea.  Inca ceva.

Cu fiecare pas pe care il faceam speranta mica care mi-a mai ramas scadea. Nu credeam ca o sa o gasesc si nici nu stiam cum sa ajung acasa.

Ii strigam in continuare numele sperand ca o sa auda." Ce idiot. Nu are cum sa te auda intr-o padure asa de mare."

***Miranda***

Eram foarte confuza. Capul imi bazaia ca si cum era ceva foarte evident chiar sub nasul meu.

Ma indreptam spre casa stiind ca era trecut de unu noaptea. Daca printr-un noroc maxim sotii Hammelstone nu ar fi ajuns acasa ar fi fost perfect. Daca nu,deja aveam politia pe urmele mele.

Erau atat de multe lucruri de procesat pentru un biet creieres obosit! Era abia sfarsitul lui septembrie iar eu am visat cu parintii mei, am fost atacata de lupi,aveam un lup "al meu",am inceput sa aud voci, am crezut ca vedeam fantome,am fost tradata,aveam o barfitoare pe cap SI mi-am gasit presupusa fantoma. Creierul meu avea mare nevoie de o pauza!

In timp ce imi taram picioarele spre casa, am auzit un vag strigat. "Perfect,Miranda, incepi iar sa auzi voci!"mi-am spus.

Dar apoi, am auzit din nou strigatul si mult mai clar. Asta sigur nu era in mintea mea.

Mi-am intors capul in directia sunetului ca sa aud mai bine. Acolo,in departare, cineva imi striga numele. Si daca nu ma inselam acela era Nick.

M-am indreptat incet spre locul in care se afla. Dupa tot ce mi-a facut, nu ar merita sa ma duc la el. Dar nu puteam pur si simplu sa rataceasca prin padure.

Cand l-am zarit, se uita in directia opusa. Nu stiam ce sa ii zic. Nu voiam sa ma apropii. Aveam senzatia ca nu ar fi bine sa ma apropii.

Am scanat incet zona ca sa aflu de ce simteam asta. Si atunci am vazut-o. Era o capcana pentru caprioare. O funie era legara de copac, cu latul pus pe pamant pentntru ca o caprioara nestiutoare sa calce in el si sa fie atarnata cu capul in jos.

Cat timp am analizat situatia, mi-am dat seama ca Nick se indrepta direct spre capcana. In mai putin de un metru,avea sa fie atarnat cu capul in jos.

Scena mi-a venit in minte si am vrut sa rad, dar in loc de asta, am inceput sa fug spre el ca sa il opresc sa faca asta.

Fugeam cat de repede puteam,iar cand credeam ca nu o sa ajung la timp,am incercat sa il avertizez.

--Nick, nu..., am inceput, taindu-i calea. Ar inainte sa pot sa imi termin propozitia, am simtit cum ceva ma tragea in sus.

Atarnam cu capul in jos. Imima imi bubuia in piept. Bratele si piciorul care nu imi era prins in capcana atarnau inerte pe langa mine. Voiam sa tip, dar Nick mi-a luat-o inainte.

--O doamne!a strigat el. Miranda ce...? O doamne! O doamne, o doamne, o doamne!

Eu stateam si ma uitam la el, neputincioasa, simtind presiune crescanda in zona tamplelor. Simteam ca mi se face rau.

Nick era inca in stare de soc, dar eu nu puteam sa astept pana isi revenea el pentru ca nu voiam sa imi explodeze capul.

Am incercat sa ma ridic ca sa imi dezleg piciorul, dar am reusit doar sa cad la loc, balanganindu-ma, cu o durere mare in picior si una si mai mare in tampla. Un icnet mi-a scapat printre buze.

Atunci, Nick a parut sa realizeze din nou unde se afla si umbla intr-o directie si in alta cautand ceva cu care sa ma ajute sa ma eliberez.

Cu fiecare secunda petrecuta cu capul in jos imi simteam inima bubuind si mai repede. Trebia sa scap de acolo. Simteam cum un atac de panica ma acapara.

Am inceput sa ma ridic din nou intr-o incercare disperata de eliberare. Cumva,am ajuns la piciorul legat, dar nodul era imposibil de dezlegat, cat timp cat eram atarnata cu capul in jos. Am inceput sa ma intind mai mult, pana mana mi-a ajuns la funie,deasupra piciorului meu. M-am prins si cu cealalta mana si am tras. Nu dadea rezultate.

Atunci, mi-a venit ideea de a incerca sa ma catar pe creanga de care eram legata. Simtind ca muschii abdomenului urmau sa-mi cedeze de la efort, am incercat o ultima data sa ma ridic atat de sus incat mana mea sa atinga creanga.

M-am simtit foarte usurata cand am atins scoarta zgrumturoasa a copacului. M-am prins si cu cealalta mana de creanga si m-am ridicat folosind in mare parte numai mainile.

Am stat cateva clipe pana cand bataile inimii mi-au revenit la normal. In minte mi-au revenit amintirile sentimentelor pe care le-am avut in timpul atarnatului meu ca caplu in jos. Si mi-am dat seama ca nu era lucru de care sa imi fie mai frica decat sa fiu captiva.

Degetele mele au inceput sa desfaca nodul,in cele din urma. Nu a fost un nod foarte greu avand in vedere ca funia era foarte groasa.

Chair cand mi-am dezlegat piciorul a aparut Nick cu un bat.

--Esti cam incet, i-am spus uitandu-ma in jos.

Nick arata buimacit.

Am sarit de pe creanga,inaltimea nefiind una foarte mare. Dar cand picioarele mi-au atins pamantul, greutatea corpului a parut prea mare pentru o sustine. Am cazut in genunchi pe pamantul tare si rece .Mi-am dorit sa nu fi facut asta, sperand sa nu-mi fi rupt a treia pereche de blugi.

Nick mi-a luat mana si si-a trecut-o dupa umeri si ridicandu-ma.

--Banuiesc ca abia astepti sa ii spui Daianei despre nebuna care ti-a salvat fundul, i-am aruncat-o in fata plina de dezgust. Cred ca din cauza ca am aflat adevarul despre presupusa fantoma mi-a dat niste tupeu. In orice caz, destul incat sa imi arat dezgustul.

Nu a spus nimic,doar a mers spre casa,ghdiat de mine.

Heeey! Ok. Stiu ca nu am mai facut asta, dar in timpul "creatiei" acestui capitol am descoperit o carte foarte draguta. Ideea mi se pare foarte originala si chiar daca deocamdata cartea are doar un capitol, pe mine m-a captivat.

Cartea se numeste "Choose a kid" si este scrisa de ColorfullThing. Mi-ar placea sa aruncati o privire si sa imi ziceti ce parere aveti. :*