18.

9K 663 16
                                    

***???***

Am plecat repede,inainte sa se intoarca.Inca eram enervat ca nu isi asculta instinctele primare si nu fuge la pericol.

Intotdeauna a fost o incapatanata,dar pe bune!Ce a fost in capul ei!

Daca haita aceea mizerabila nu ar fi fost intelegatoare,ea ar fi putut fi ranita.Foarte ranita.

***Nick***

Era cam trei dimineata.Eram treaz,uitandu-ma la tavan.Am putut sa dorm pana acum,dar acum stau aici haobandu-ma ,fara sa stiu ce sa fac ca sa dorm dracului odata.

Pe langa faptul ca iubesc sa dorm ,a doua zi urma sa dau probele la sport si daca nu reuseam sa adorm,urma sa fiu prea epuizat ca sa iau macar nota de trecere.

Am decis sa cobor jos,sa iau niste somnifere,cand am auzit un suspin din camera alaturata.Camera Annei.

M-am dus repede ca sa vad daca totul era inregula,dar Anne se prefacea,evident,ca doarme, asa ca pur si simplu am coborat si am luat somniferele alea.

***Miranda***

Inca stateam ingandurata holbandu-ma la tavan,cand telefonul imi vibra.

La inceput am ramas holbandu-ma la ecran nestiind daca sa urlu sau sa urlu.Dar pana la urma nu am facut niciuna dintre actiunile complet diferite.

Pe ecranul lucios al smartphoneu-lui,scria ca tocmai am primit un mesaj de la Anne.

Am uitat ca i-am dat numarul meu,dar oricum,cum avea tupeul sa imi trimita un mesaj la trei dimineata,dupa tot ce a facut!

Am deschis mesajul.Blestemata fie curiozitatea mea.Blestemata fie Anne cu tot cu mesajele ei.Blestemat fie telefonul asta,pentru ca are un ecran atat de performant si am putut vedea din prima mesajul.

"Nu pot sa cred ca mi-ai face asta.Ar trebui sa imi fi recunoscatoare ,nu sa ii spui mamei ca am vrut sa te ajut.Iar acum sunt pedepsita din cauza ta."

Cat tupeu exista intr-o fata de doisprezece ani?!

Nu pot sa inteleg ce minte bolnava ar crede ca exterminarea unei specii,m-ar ajuta pe mine,care nu am patit nimic.Dar in legatura cu mine...nu mai pot fi ajuatata.Curiozitatea oricum ma conduce in padure de fiecre data.

Dar nu am mai avut timp sa dezbat asta in minte.Intamplarile ce au avut loc in ultima luna si noptile nedormite m-au ajuns din urma si am adormit cu telefonul in mana.

***

--Credeam ca nu o sa mai vi,ma intampina Rachel.
--Da...am dormit prea mult...,m-am scuzat eu.
-- Si ai ratat cam multe! Imi spuse Rachel entuziasmata.

M-am uitat la ea intrebatoare si ea a continuat.

--Directorul a anuntat in ce data va fi balul de Halloween.
--Dar mai este mai mult de o luna,m-am incruntat eu.
--Stiu,dar trebuie sa le dea timp baietilor sa isi faca curaj sa invite fetele.Doar sti cum sunt baietii: niste fricosi!a ras ea.

Eu ma uitam preplexa la ea pentru ca ,chiar nu stiam cum sunt baietii.

--Cine crezi ca o sa te invite,intreba ea in timp ce profesorul intra in clasa.
--Eu nu ma duc,am raspuns nepasatoare.
--Poftim?!intreaba ea putin cam tare.
--Domnisoara Mase,ai vrea sa ne luminezi si pe noi ce este atat de socant?intreba profesorul ingamfat.
--Imi pare rau ,domnule profesor,murmura ea si discutia noastra se incheie. Pentru moment.

***Nick***

Aveam prima ora sport.Chiar si cu somniferele alea,tot nu m-am odihnit.Abia imi taram picioarele dupa mine.Sigur o sa pic la sport!

***

Ei,sportul a mers mai bine decat m-am asteptat.Am luat nota de trecere,dar oboseala tot mi-a stricat ziua.

Din cauza ca am adormit la ora de istorie,acum sunt la detentie,holbandu-ma la tabla goala.

Atunci,in sala mai intra o persoana.Daiana.Cea mai enervanta fata.

--Nick,Nick,Nick,ce prostioara ai mai facut de data asta.
--Nu e treaba ta.Si ar trebui sa te intreb acelasi lucru,spun pe un ton enervat.
--Pai asta nu conteaza,raspunse ea simplu.Dar totusi,voiam sa te intreb ceva,mai spuse pe un ton mieros.

Nu am spus nimic.

--Fata aia,Miranda e vecina ta nu?continua ea.

Nu spun nimic,din nou.

--Nu ai putea sa imi spui cate ceva despre ea?

Vazand ca nu raspund,continua:

--Sti tu...niste barfe,chestii jenante....de-astea!
--Lasa-ma in pace Daiana.Nu e treaba ta,cum nu e nici treaba mea sa spionez pe nimeni,spun pe un ton categoric.
--Dar pentru ceva bani?intreba ea cu vocea aia enervanta,pitigaiata,care se vroia dulce.

Nu stiam ce sa spun. Nu imi placea ideea,dar eram falit. Si cam aveam nevoie de banii aia,ca sa o ajut pe mama sa plateasca amenda luata din cauza gandirii psihotice a Annei.

Ce va face Nick?Va accepta propunerea Daianei?

Hei lume!Asta e si capitolul 18!Abia astept sa ajung la 20!

Sper sa va placa capitolul pentru ca ii este dedicat une bune prietene de-a mele care m-a incurajat mult in saptamana asta groaznica.

Si imi pare rau pentru pauza de postare,sau pentru urmatoarele pauze de postare,care o sa fie pentru ca scoala si pentru ca foarte nasoala.

Sper sa va placa si daca va place,dati un vote!Ma ajuta mult!

Si daca aveti ceva de reprosat,scrieti-mi un comentariu su puteti sa imi scrieti pe privat.Nu ma supar.(Asta se pune si daca pur si simplu vreti sa vorbiti cu mine,caci chiar imi face placere sa vorbesc cu cititorii!;)! )

Bye!

AloneUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum