Lady Johanna

Capitolul XII (partea a-II-a)

Devenise rigidă în brațele lui; nu-l mai mângâia, îl trăgea de păr. Gabriel o prinse de mână.

- Ah, am uitat ceva. Ai vrea să stau locului, nu-i așa?

- Nu-mi arde de glumele tale, nevastă.

Johanna nu glumea, dar se gândi c-ar fi mai bine să nu-i spună, căci voia să-l supere. Voia ca el să rămână în continuare bine dispus pentru a o lasă să facă ce-și pusese în gând.

- Sunt mai multe feluri de a curăța peștele, zise ea.

Gabriel nu înțelegea ce-i venise și nici nu credea că ea însăși înțelegea. Așa că nu-i ceru să-i explice.

- Credeam că, în timp, ne vom obișnui unui cu celălalt, spuse el.

- Parcă ai vorbi de clanurile MacBain și Maclaurin. Tu te-ai obișnuit cu mine?

- Hm, durează mai mult decât credeam.

Voia s-o enerveze și Johanna încercă să nu-i arate cât de mult o deranjau vorbele lui. Totuși, ochii o trădau. Erau acum de un albastru aprins. Da, era enervată.

- N-am deloc experiență în căsătorie, îi aminti el.

- Eu am.

Gabriel clătină din cap.

- Nu, n-ai fost măritată, ai fost o sclavă. E cu totul altceva.

Nu-l putea contrazice, fusese într-adevăr o sclavă. Dar toate astea se sfârșiseră acum.

- Și ce-are a face prima mea căsătoriei cu subiectul nostru?

- De fapt, care e subiectul nostru?

- Alex. Tocmai îți spusesem că sunt mai multe feluri de a curăța peștele, n-ai înțeles?

- Cum Doamne iartă-mă vrei să înțeleg? Noi nu curățăm peștele aici.

Johanna se gândi că o făcea intenționat pentru a părea greu de cap. Sau poate că nu-i plăceau vorbele de duh.

- Voiam să spun că întotdeauna există mai multe căi de a-ți atinge scopul. Nu va trebui să folosești forța pentru a-i face pe soldații Maclaurin să se poarte cum trebuie. Voi folosi alte metode.

Îl vedea că în sfârșit acorda puțină atenție spuselor ei și se gândi să profite.

- Mi-ai spus să am încredere în tine, de fapt mi-ai poruncit-o. Acum vreau să-ți spun și eu același lucru. Ai încredere în mine că pot să am grijă de Alex. Adu-l acasă, te rog.

N-o putea refuza.

- Foarte bine. O să-l aduc mâine, dar va rămâne doar câteva zile. Dacă totul merge bine, va sta în continuare. Dacă nu...

- Va fi bine.

- Nu vreau să fie în primejdie.

- Nu, desigur.

Johanna încercă să se ridice, dar el o opri.

- Johanna?

- Da?

- Ai încredere în mine?

Johanna privi îndelung in ochii lui. Gabriel crezu că se gândește ce răspuns să-i dea și asta îl enervă. Erau căsătoriți de mai bine de trei luni și avusese destul timp să învețe să aibă încredere în el.