Scrisoarea LXXI

107 4 1
                                    

M-a săturat să aştept, să sper şi să am încredere. Când întâlnesc o persoană care îmi place ceva trebuie să intervină. El devine doar o persoană specială pe care am cunoscut-o iar eu rămân din nou singură. Şi e atât de dureros Charlie.

L-am cunoscut acum o săptămână şi era vorba că rămânem să ieşim la o prăjitură dar nu m-a mai sunat. Am aflat de la o prietenă că motivul ar fi acela că n-are minute... nu ştiu ce să cred. Ăsta să fie motivul?

I-am trimis un mesaj. Nu a răspuns. Ideea e că mă tem să-l sun. M-am săturat de minciuni şi speranţe false.

Ştiu că e vina mea. I-am arătat cât de încăpăţânată sunt şi că nu sunt uşor de cucerit şi poate asta l-a speriat sau i-a rănit orgoliul. Da, sunt sigură că e vina mea. Dar nu pot să mă ofer pe tavă. Nu pot să las să-mi atingă inima fără să fiu sigură că nu mă va răni.

Ce să fac Charlie? Fetele spun să-l sun dar eu nu am curaj. Spune-mi te rog... ce să fac?

.A.

Dragă Charlie...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum