Capitolul 57: La mâna destinului

9.7K 758 181
                                    

Capitolul cincizeci și șapte,,La mâna destinului"

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Capitolul cincizeci și șapte
,,La mâna destinului"

,,Iți simt aroma dulce pe piele, sunt pătat de tine

Și tot ce am de făcut e să te țin în brațe

Este o cursa în inima mea

Și abia te ating."

   
  — Ce zici de o întrecere? mă întrebă cu un zâmbet larg pe chip și-și puse la ochi o pereche de ochelari de soare.

  — De data aceasta... refuz, îi răspund si mă joc cu cheia de la noua mea mașină între degete, în timp ce ne îndreptăm către locul în care el și-a lăsat mașina și unde a fost dusă si a mea, pentru a pleca împreună, în același timp.

  — Pot să întreb de ce?

  — Poți, spun, ridicând din umeri.

  — De ce? râse și-mi apucă mâna, ducând-o către buzele sale.

  — Am condus doar de câteva ori în toată viața mea, nu am experiență, și nu voi putea să țin pasul cu tine, explic și îi simt buzele sărutându-mi palma.

  — Dacă nu riști, nu câștigi, vorbi după ce-și scoase cheile mașinii sale și o deblocă.

  — Prefer ca de data aceasta să fiu lașă, îi spun și deschid portiera Range Rover-ului meu.

    Știu că o întrecere între noi s-ar putea solda cu un accident, o accidentare a unuia sau chiar a amândurora, așa că sunt reticentă și cumpătată în privința acestui lucru și nu am să dau curs provocării sale. 

    Amândoi ne ocupăm locurile șoferului și ne aruncăm câte o ultimă privire înainte de a da viață motoarelor adormite. Îmi face semn să părăsesc prima curtea și fac întocmai, trecând porțile și ieșind pe șosea, văzând în oglindă că mă urmează. Câteva minute mai târziu scăpăm de aglomerația orașului și ajungem pe drumul ce duce către conac, un drum ce trece pe lângă o pădure densă.

    Niciun alt autovehicul nu se întrevede pe șosea, lăsându-ne cale liberă către conac. Viteza cu care circul nu depășește optzeci de kilometri pe oră, deoarece îmi este teamă să urc mai sus de atât. Nu am experiență, deci nu pot goni ca nebuna pe carosabil. Prefer să aștept să mai câștig niște timp la volan înainte de a crește viteza.

Fugind de destin - FINALIZATĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum