Capitolul 11

11.5K 1K 89
                                    







Mentă. Alcool. Și un iz specific bărbătesc.

Acesta este singurul mod prin care aș putea descrie sărutul dintre mine și Eric.

Un sărut care m-a lăsat cu o dorință avidă de mai mult și două nopți nedormite.

— Holli! Ești atentă la mine?

Brusc, sunt împinsă cu brutalitate de pe norișorul meu pufos, trezindu-mă captivă între pereții camerei, și o Megan o cărei expresie spune multe.

— Scuze. Putem să o luăm de la capăt?

— Ce naiba e în neregulă cu tine? mă ia la bani mărunți, jucându-se cu scaunul rotativ al biroului meu.

Din poziția în care mă aflu, ridic nevinovată din umeri, zâmbind într-un colț al gurii.

— Dumnezeule! Te comporți de parcă ai fost sărutată de Jon Snow, nu de un muritor de rând.

— Pentru un muritor de rând, să știi că sărută al naibii de bine, chicotesc, aruncând cu o pernă în ea.

— Măcar acum știm un lucru, ridică la rându-i din umeri, zâmbind drăcește.

— Și anume?

— Tipul nu e gay.

Gay?! Nici vorbă de așa ceva. Și, și dacă ar fi fost, cred că l-aș fi convins să treacă în tabăra cealaltă.

— Putem relua?

Îi răspund printr-o înclinare a capului, amintindu-mi de adevăratul motiv pentru care ne pierdem ziua de duminică închise în cameră, departe de distracție.

— Ce spui atunci când îți dorești un lucru și după ce ți-a fost înmânat?

Asta chiar se întâmplă?

— Vreau și mersi?

După felul în care Megan își rostogolește ochii și pare că urmează să se bată singură cu cartea din mâinile ei, pot doar să presupun că nici de această dată nu am nimerit-o.

— Te rog și mulțumesc. Simplu ca bună ziua, nu-i așa? Nu înțeleg, de ce naiba te chinui să înveți prostiile astea? aruncă cartea pe pat, pesemne sătulă de stângăciile mele. Dacă nu ai făcut-o în timpul liceului, ce farmec mai are acum, când l-ai terminat?

Cumva, cuvintele șatenei mă pun la zid. Evident că are și ea dreptatea ei. Nu m-a interesat niciodată să fiu o persoană manierată, care să-și bea ceaiul la ora trei și să respecte un set de reguli idioate. Totuși, uită un mic detaliu. Megan știe deja ce facultate urmează să frecventeze, în vreme ce eu nici măcar nu m-am gândit la posibilitatea de a continua studiile.

— O ultimă dată, promit, flutur din gene, aplicând metoda binecunoscută "ochi de cățeluș".

— Care sunt regulile pe care trebuie să le urmezi atunci când iei masa? încearcă din nou.

Unu. Să nu verși cafea pe o rochie care te poate costa mai mult decât rinichii tăi.

*


Cobor din autobuz înjurând în barbă, pe motiv că tot drumul am fost nevoită să stau în picioare, din pricina unor bătrâni care, nu au făcut altceva decât să critice generația zilelor noastre.

De parcă ei nu și-au tras-o prin căpițe și lanuri de porumb la șaișpe' ani. Ce ipocriți!

Și motivul din cauza căruia am ajuns să merg cu autobuzul, din nou, se datorează sumei exorbitante pe care aș fi cheltuit-o săptămânal pe taxi.

Codul unui gentleman (Publicată)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum