Doar o vară (Volumul 1)

Capitolul 27

Perspectiva lui Cassley

Aşteptarea asta mă scoate din sărite, mă face să fierb în suc propriu, în timp ce îmi frământ mintea la ceea ce s-ar fi putut întâmplă acasă la Alejandro. Cine ştie ce impresie are Sergio acum despre mine. Sunt mai mult decât sigură că mă urăşte pentru acel mesaj. Ah, îl urăsc atât de mult pe Alejandro pentru că îmi face asta!

Că tot vorbeam de lup, uşa se deschide, iar el îşi face apariția. Îşi mută privirea când de la mine când la Catty.

-Ce faceți fetelor? Sper că nu v-ați plictisit prea tare.

Aluzia lui mă face să mă ridic fulgerător de jos şi să înaintez furioasă spre el.

-Nemernicule, cum ai putut să îi faci asta? Întreb făcând referire la Catty. Biata de ea, nici nu are curajul să îşi ridice privirea din pământ. Dă-i drumul in momentul ăsta! Las-o să plece!

Alejandro chicoteşte în urma tonului meu autoritar. Înaintează spre Catty şi o ridică de jos. Corpul ei micuț tremură de teamă.

-Haide, micuțo, pleacă.

Catty îl priveşte cu ochi mijiți si nesiguri cum fac şi eu. Atât de uşor va renunța?

-Sper că ştii ce vei spune acasă, nu-i aşa?

Catty aprobă din cap şi pleacă bolborosind. Dau să o iau pe urmele ei, dar mâna lui Alejandro mă opreşte. Când îmi ridic privirea spre el, îi observ mimica serioasă.

-Tu nu pleci încă. Mai avem multe de vorbit.

Înghit în sec de două ori.

-Ce vrei de la mine? Întreb.

-Lasă partea mai bună la sfârşit, nu strica surpriza.

Trag aer în piept şi iau loc pe marginea lemnului pe care s-a aşezat şi Alejandro. Aştept ca el să termine de scris un mesaj ca să îşi întoarcă atenția asupra mea.

-Vreau să îl laşi în pace pe Sergio, îmi spune dintr-o dată. Vei deveni iubita mea în aceste câteva luni în care rămâi aici, apoi eşti liberă să pleci.

Mă ridic impacientată in picioare, aruncându-i o privire încruntată şi gesticulând nervoasă.

-Nici în cel mai frumos vis al tău!

-Nu am glumit când am spus că plecăm să căutăm hoții, schimbă el subiectul folosind acelaşi din moale şi calm. Acum mă uit la el încurcată, cum se scotoceşte în buzunare şi scoate un lănțişor.

-E al tău, nu?

Dau aprobator din cap şi i-l smulg furioasă din mână.

-Tu ai lovit-o pe mama!

Camera începe brusc să se învârtească şi vreau doar să plec cât mai repede de aici înainte să spun ceva ce probabil aş regreta. Nemernicul ăsta mi-a rănit mama, ar fi putut să o ucidă. Acum îl urăsc mai mult decât înainte! Simt furnicături dese în  palmă, iar lovitul feței lui Alejandro nu sună atât de rău acum.

-Acum că am clarificat lucrurile, cred că îți poți sa seama de ce sunt capabil. Deci, dacă vrei ca nimeni să nu fie rănit, vei face ce spun eu.

Îmi strâng puternic pleoapele, iar când le deschid aprop uşor nesigură printr-o înclinare al capului. Doamne, sper că am făcut alegerea corectă.

____

Tot personalul este strâns în fața casei când noi ne facem simțită prezența. Mama, tata şi Tony se află în compania lui Martch şi a lui Cassley, care le povesteşte ceva cu lux de amănunte. Mă întreb ce poveste a fost nevoită să inventeze pentru a scăpa de Alejandro. Trag aer în piept şi mă apropii de ei, avându-l pe Alejandro în spatele meu. Sergio mă priveşte cu ochi mijiți şi înaintează spre mine, dar eu fac un pas în spate şi îl privesc serioasă. Se încruntă şi înaintează din nou.