Întâmplare

Cred că te iubesc

[Anastasia Bieber]

Concertul de aseară a fost nu super,ci extramegaultratare! Felul în care Greyserii cântau cu Christian era minunat. Vă spun un secret,dar nu dați cu vorba repede,da!? După concert,Christian a sărutat-o iar pe Maggie. Draga de Nicole era în cealaltă parte a scenei,făcându-şi poze în loc să stea cu iubitul ei pentru a-l felicita,dar nu e niciun stres. Chiar îmi pare bine,aşa cei doi pot să se îndrăgostească mai tare unul de celălat. Deci,Nicole îți doresc cât mai multe selfie-uri! Încheind cu subiectul celor trei şi revenind la mine,azi merg la liceu! De abia aştept să vină prințesa(Maggie) să mă ia,nu că nu aş putea merge cu mama,tata sau Christian,dar cu ea e mai amuzant şi în plus chiar nu vreau să îi văd fața fandosită a roşcatei. Vorbind de prințese:

Ieşi afară,sunt în fața casei!!!!!!!!!!!!!!!!

Primesc mesaj de la blondă. Mă încalț cu sandalele,îmi iau ghizodanul şi am ieșit repede din casă. Am deschis poetiera şi am pătruns în noua ei maşină. Era un Audi de culoare roşu,perfect pentru niște fete ca noi.

- Ana,trebuie să îți spun ceva...

- Ştiu că te-ai sărutat cu fratele meu,i-am luat-o pe dinainte dând drumul la muzică.

- Ce? Dar de unde? se uimeşte şi dă volumul mai încet.

- Se cheamă ochi,cu ei vezi atât de aproape cât şi...

- Ştiu ce sunt ăia ochi,mă întrerupe dându-mi o palmă după ceafă.

- Oh,credeam că facem oră de bio! spun şi începem să râdem amândouă.

După câteva minute ajungem în fața liceului. Ce mult mi-a lipsit locul ăsta,colegii,prietenii mei de aici deşi nu erau prea mulți pentru că nu obișnuiesc să am încredere în oricine. Am luat-o pe Mag de mână de parcă ar fii prima zi de şcoală şi am păşit în interiorul liceului. Toată lumea îsi mută privirea pe mine de parcă aş fi fost un extraterestru. Mă simțeam destul de ciudat,este la fel ca şi atunci când plecăm cu părinții în vacanță sau într-un loc public şi paparazzi te înconjoară şi te orbesc cu bliț-urile ălea idioate. Am trecut pe lângă doamna directoare şi am dat din cap în semn de "bună-ziua",iar ea mi-a zâmbit şi mi-a răspuns în aceeași manieră. Am continuat să mergem pe holul lung,spre vestiarele noastre. Al lui Mag era vis-a-vis de al meu. Primisem un mesaj de la Christian în care mă certa că de ce nu am mers cu el la liceu,că putea şi el să mă ducă,că nu o să mai plec fără el şi alte chestii din astea. Îmi plăcea că îsi face griji pentru mine,dar nu vreau să fie atât de posesiv,deja simt cum mă sufoc! Nefiind atentă pe unde merg am intrat în spatele,în spatele musculos corectez,al unui tip. Ridic capul şi văd acei ochi care la început m-au băgat în sperieți,însă care apoi m-au făcut să îi iubesc şi să îmi fie dor de ei. Era Lucas.
- Ana,ești aici! spuse mai mult ca o răsuflare şi mă lua strâns în brațe.

- Da,Lucas! Sunt aici,am venit! am spus la rândul meu şi i-am răspuns la îmbrățișare.

- Eu mă duc până la baie,vă las să vorbiți,spuse Mag şi plecă făcându-mi din ochi.

- Mi-am făcut o mulțime de griji pentru tine,credeam că ai pățit ceva grav. Mai ales când am aflat de accident am zis că înnebunesc de-a binelea. În lunile astea chiar mi-ai pus capac,micuțo! Şi da,ştiu că sunt un derbedeu,ştiu că sunt un băiat emo, ştiu că poate nu am ce au ceilalți,dar eu...eu...eu cred că te iubesc.

- Lucas, eu nu ştiu ce să spun...

- Eram sigur că asta se va întâmpla! Sunt atât de idiot,iartă-mă că am spus chestiile alea. Doar...Doar uită,şi trecu pe lângă mine.