Impossible[Liam Payne and Zayn Malik fan fic]

Capitolul 18

Am deschis ochii incet pentru a ma putea obisnui cu soarele ce patrundea prin geam. Liam inca dormea langa mine. M-am intors pe o parte pentru a-l putea privi mai bine. Mi-am dus mana spre obrazul lui, mangaind cu multa grija pentru a nu-l trezi. Trasaturile ii erau relaxate. Buzele ii erau intredeschise, parca implorand sa le sarut. M-am aplecat usor si mi-am lipit gura de a lui cat de bland am putut. Cat puteam sa-l iubesc...

Gandurile mi-au fost intrerupte de soneria de la usa,pe care cineva o apasa cu inversunare. M-am ridicat incet din pat ca sa nu-l trezesc pe Liam si dupa ce am pus un halat pe mine, am coborat repede scarile, exasperata de sunetul soneriei. Cand sa pun mana pe clanta, m-am oprit, la fel si soneria. Daca era cineva trimis de Alex? Dar Liam a zis ca o sa ne lase in pace...Mi-am luat inima in dinti si am deschis usa. Spre surprinderea mea, nu era nimeni in fata usii, inafara de un buchet imens de flori. M-am uitat in stanga si in dreapta si apoi am luat buchetul de trandafiri. "Ce naiba??" am zis cand am vazut un biletel in buchet. L-am deschis cu mainile tremurande, uitandu-ma din doua in doua secunde la scari. Daca vedea Liam, facea o criza de nervi. Am deschis-o. Foaia era umpluta cu un scris perfect, caligrafic, barbatesc.

"Vreau sa vorbim. Trebuie sa-mi multumesti pentru ce am facut pentru tine, nu?"

Derek? Da, nu am putut sa-i multumesc...dar care e toata faza cu trandafirii? Gandurile mi-au fost intrerupte atunci cand usa de la camera noastra s-a deschis si apoi s-a inchis. Am bagat repede biletul in buzunarul halatului si apoi am pus trandafirii intr-o vaza. Inca ma gandeam la o scuza cu trandafirii cand Liam cobori somnoros scarile. Era imbracat numai in boxeri si avea parul ciufulit.

-Buna dimineata, babe, spuse somnoros si ma lua in bratele lui, strangandu-ma tare la piept.

-Buna dimineata,am zis, sarutadnu-l usor.

Imi zambi jucaus.

-Ce-s cu trandafirii? Intreba dintr-o data.

-Mhm....i-am cumparat eu, i-am raspuns repede.

-Imbracata in halat? Ma intreba suspicios.

-Pai m-am schimbat in halat dupa ce m-am intors, ce crezi? Am raspuns.

La naiba, Alice! Trebuie sa inveti sa minti....Spre surprinderea mea, Liam fu de accord cu explicatia mea stangace si zambi.

-Ti-e foame? Am intrebat.

-Daca e sa gatesti tu...nu mersi, zise el mutandu-si privirea in alta parte si zambind.

-Hei! Nu sunt chiar asa!

Adevarul e ca celelalte mese pe care I le-am gatit lui Liam nu au fost prea grozave.

-Nuuuu! Deloc, raspunse ironic. Gatesc eu!

Incepu sa faca niste clatite.Am zambit fara sa vreau cand am vazut urmele unghiilor mele pe spatele lui care se incorda de fiecare data cand amesteca in aluat. M-am dus in spatele lui si l-am prins usor de umeri, incepand sa-I sarut spatele, simtind sub buze muschii lui tonifiati. Acesta rase, eu simtind rasul in spatele lui. Se intoarse brusc, luandu-ma prin surprindere si ma aseza pe blatul de bucatarie. Se amplasa intre picioarele mele, sarutandu-ma pe gat. Imi provoca fiori placuti. Isi trecu nasul peste gatul meu si inspira mirosul pielii, facandu-ma sa ma infior.Un miros neplacut ma trezi la realitate.

-Oh, Doamne! Se arde clatita! Am zis repede.

Liam se misca repede, luand tigaia de pe foc. Am inceput sa rad in hohote cand Liam  vazu bucata neagra de aluat sfaraind.

-Nu rade! Ma certa in gluma. Serios!

-Nu ma pot abtine! Mai ales cand ai mutra aia!

-Da? Tu o mananci pe asta! Zise si ma saruta in fuga.