Dangerous Love I. Obsession

9. Sa Inceapa Jocul!

 - Da, ma rog. Am bolborosit frecandu-ma pe frunte.

- Dar daca ai impresia ca scapi de pedeapsa asa, n-ai sanse. Incerca sa schimbe rapid subiectul cu un zambet smecher pe fata.

- Cum zici tu, apropo unde ai fost asera? L-am intrebat acuzatoare intorcand jocul in favoarea mea. Expresia lui se schimba brusc, parea prins cu garda jos. Cand a deschis gura sa vorbeasca a fost intrerupt de un claxon care s-a auzit de afara. Probabil erau prietenii mei, grozav moment si-au gasit sa apara.

- Vorbim diseara, acum fugi. Ma goni grabit, sa scape de interogatoriul meu.

- Da, daca o sa fii acasa ca si pana acum o sa avem o discutie foarte interesanta. Am mormait iesind pe usa, iar imi era rau. Dependenta blestemata.  

Am coborat usor cele trei trepte, cu fata in jos si frecandu-ma in continuare pe frunte, incercand sa alung durerea ce mi se asternu-se pe cap.

Am ridicat privirea pregatindu-ma de contactul cu prietenii mei cand am ramas stupefiata in mijlocul aleii. In fata casei mele era parcata masina neagra pe care o stiam deja atat de bine. Am inghitit in sec privind-ul pe El. 

Rezemat de partea dreapta a masinii, zambind sfidator. Am clipit des asigurandu-ma ca nu visez, si abtinand-ma instinctul de a ma ciupi. Dar era real, mi-am incruntat sprancenele nervoasa incepand sa merg din nou spre el.

-Ce cauti aici? Am marait cu vocea  joasa cand am ajuns in fata lui. Zambi obraznic, vizibil neafectat de nervozitatea mea.

-Eram prin zona si m-am gandit sa incep ziua cu o fapta buna si sa duc un suflet neajutorat la scoala. Tocmai m-a facut suflet neajutorat? Ohh, ai face bine sa tii bine de carliontii aia cretule, pentru ca risti sa ramai fara ei.

-Foarte frumos din partea ta. L-am ironizat batjocoritor. Dar imi astept prietenii, du-te si salveaz-o pe iubita ta idioata, eu nu am nevoie sa fiu salvata. I-am replicat acid cu o privire serioasa. Zambi parca satisfacut de ce spusesem. Nu-l deranja cat de putin ca ii jigneam iubita?

Isi ridica rapid mana lunga si o prinse pe a mea, tragandu-ma fulgerator la pieptul sau. Am expirat speriata de reactia lui brusca. Isi aseza mainile pe baza spatelui meu, periculos de aproape de fund.

Am icnit incercand sa scap din bratele lui, deja ma strangea ca intr-o menghina. Nu isi cunostea puterea si abuza cam mult de ea. Isi ingropa fata in obrazul meu, era mai inalt decat mine asa ca a trebuit sa se aplece pentru a ajunge spre gat. Trupul mi s-a pietrificat.

-Se pare ca prietenii tai te-au abandonat, pentru ca eu nu ii vad prin zona. Mormai pe pielea gatului meu. Am clipit des de cateva ori pentru a nu lesina in bratele lui. Doamne, ce e baiatul asta?

Am inghitit in sec sub buzele lui, simtitindu-i zambetul formandu-se in urma gestului meu. Ma rugam la Dumnezeu ca tata sa nu ne vada, chiar nu aveam nevoie de alt interogatoriu de-al lui.

-Atunci o sa iau autobuzul. I-am raspuns serioasa incercand sa nu-i arat cat de tare ma ameteau buzele lui pe pielea mea. M-am indepartat de el, dar nu mi-a dat drumul din brate.

-Mmmm... mormai din nou, lipindu-si buzele de obrazul meu. Nici nu parea ca baga in seama refuzul meu.

-Vreau sa iti simt buzele! Sopti suav in urechea mea, facandu-ma sa paralizez.

-Ce!? Am tipat nervoasa departandu-mi fata de a lui. Ma privi ispititor in ochi, cu un zambet care imi inmuia genunchii.

-Saruta-ma! Sopti din nou, trecandu-si limba umeda peste buza inferioara. La dracu’, abtine-te Wrise!

-Esti nebun! I-am reprosat perplexa. Zambi amuzat, intr-un mod pervers.

-Nu pe buze, aia e partea mea. Saruta-ma pe gat. Se apropie de fata mea periculos de tare. Vreau sa-ti simt buzele fierbinti pe pielea mea. Respiratia lui mentolata se lovi de fata mea, facandu-ma sa uit cum ma cheama.