¦ 𝑭𝑹𝑶𝑺𝑻 - ℋ. ℋ𝓎𝓊𝓃𝒿𝒾𝓃 ¦

27

Nu era nimeni în camera însă vântul puternic ce aducea o furtună zdravănă a lovit geamul și s-a deschis din cauza curentului. Mi-am pus panoul lângă birou și m-am dus să-mi fac un dus sperând să-mi scot nervi ce îmi vor strica toată starea. Mereu așa caldă calmează orice rană interioară sau exterioară când simți nervii cum sunt mai întinși pe secundă. Am lăsat hainele să cadă ușor și mi-am lăsat părul alunecând peste spatele meu având apa caldă peste el. Era relaxant când mi-am făcut dușul mi-am adus aminte de momentul de azi de dimineață. Mi-am așezat mâinile peste obraz l-am mângâiat ușor. Mă gândeam că uneori nu trăim sentimente care ne transformă, ci apar sentimente care ne sugerează ideea de transformare venind în coprul tău ca niște săgeți așezându-te cu gândurile. Am deschis ochii și am ieșit din cada caldă văzând în jurul meu doar aburi denși,ah,am stat prea mult.. 
Mi-am înfășurat părul în prosop ieșind pe ușă după haine. Mi-am luat un tricou strâns pentru că celălalte erau la spalat și o pereche de pantaloni cu niste coronițe. Mi-am dat prosopul din cap lăsându-l pe calorifer, uscându-mi părul negru. Acum tot ce voiam era să termin acel proiect care îmi va mânca orice strop de răbdare. Era ora 22:30 și aud un ciocănit în ușă îndreptându-mă hotarată către ușă. 
-Leila?
-Bună,Paimon. Scuze că te deranjez la ora asta știi cumva ce se întâmplă cu Seungmin și Hyunjjin? Nici unul nu răspunde de când am plecat de la liceu.
-Nu.. habar nu am dar intra te rog.
-Mulțumesc. 
-Am de făcut un proiect pentru Latină scuze pentru deranj,arătând prin cameră bucățile de plastelia,acoarele,creioane și resturi de hârtii scrise și rupte.
-Păi eu nu pot dormi,cum pot ajuta? Și așa putem sta împreună  vorbind despre ei și tu termini mai repede.
-Ah,mulțumesc. Am îmbrățișat-o strâns,ne-am așezat pe podea apucându-ne de panou.
-Și cu el cum îți mai mai merge?
-Care el? Hyunjin?
Se uita la mine puțin supărată.
-Care el, înafară de Print?
Am început amândouă să râdem să ne distram împreună,am ras apoi ne-am luat una pe alta cu întrebări. Se pare că Leila avea o dragoste puternică pentru Seungmin dar ochii i-a fugit puțin spre Lee Know. Erau amândoi foarte frumoși.
-Se pare că Seungmin te atarge mai mult,nu?
-Cam așa,însă nu aș putea fii cu el..
-De ce? Mi-am așezat mâna peste a ei, căci tremura.
-El place pe alt cineva,plus fosta lui..
-Doamne,Leila.. Nu te mai gândi la asta ,te rog. Daca îl iubești doar fii cu el. 
-Poate într-o zi vom fi cu el însă.. Nu știu ceea ce simte.
-Seungmin este un tip de băiat complicat la fel și Hyunjin,ei doi se completează perfect.
-Amandoi au acel ceva ce îți aduce liniștea din furtună,acel mister pe cale vrei să-l găsești sigur fără nici măcar un indiciu.
-Exact,să iubești înseamnă acel ceva, restul nu sunt lucruri care să te atragă.
-Ai dreptate.
I-am arătat o inimioară din hârtie roșie. 
-Paimon?
-Da?
-Mă bucur să pot vorbi cu tine,mă simt mai bine.
-Oh,mă bucur să aud asta căci și eu mă simt bine să te știu aici. Ne-am luat în brate apoi am râs împreună vorbind despre Seungmin și Hyunjin.
Când s-a retras ușor spre camera i-am spus dacă ar vrea să dormim împreună având un pat în plus. A acceptat fiind bucuroasă că am cu cine să vorbesc și nu mai eram atât de singură.
Am adormit amândouă cu zâmbete și stări atât de liniștitoare și fericite. I-am prins ușor mâna când m-am trezit și i-am spus că trebuie să mergem spre liceu.
-Bună dimineața,colega mea.
-Bună dimineața și ție prietena mea.
S-a ridicat m-a luat în brațe și apoi i-am spus că o aștept și pe ea să plecăm împreună către liceu. Încă mă gândeam la ce mi-a spus Leila înainte de culcare..

"Hyunjin iubește greu,dar iubește cu adevărat. Iubirea lui este rece dar arde când este declanșată"

Îmi răsunau în cap,mi-a adus haos prin toată inima cu o mică privire asupra mea. Aveam pupila dilatată când îl priveam,nu știam ce simțeam având în mine o flacără ce ardea  dar se scufunda prin gândurile întunecate.
Hyunjin și Seungmin nu dăduseră nici măcar un semn de viață. Mi-am luat telefonul și am încercat să-i sun dar aveau telefoanele închise și nu auzisem nici o vorba că ar pleca sau ceva să mă liniștesc..
-Nu îmi răspunde nici unul..
-Probabil sunt la Seungmin acasă sau Felix,la asta m-am gândit aseară când am adorit.
-Ești sigură? Mușcându-mi buza din cauza stresului.
-Vom afla,nici eu nu știu ce să mai fac..