Capitolul 43

244 22 2
                                    

Elena P.O.V


Mi-am trecut inca odata mana peate fata stergand din lacrimile care se aflau acolo . Nu stiu daca merg de ore dar parca ma invart in cerc . Am reusit sa ajung in oras dar acum cladirile par asa de asemanatoare incat nu imi pot da seama unde sunt . Tot ce trebuie sa fac acum e sa gasesc locul unde l-am gasit pe Kevin de acolo drumul e usor .

O sa le demonstrez ca se insala o sa vada ei ca eu am dreptate . Visul ala idiot nu avea nici o relevanta . E dor un vis ca toate celelate vise sau cosmaruri din care te trezesti mai devreme sau mai tarziu .

Se pare ca am reusit sa gasesc drumul cel bun si nu a durat foarte mult pana am ajuns iar la cimitirul  unde am fost si eu ingropata . Stiu ca e aici il simt ii simt energia aici , stiu ca e aici . A fost atat de aproape de mine si nu mi-am dat seama .

Am intrat pe portile mari ale cimitirului iar acum totul parea chiar mai frumos in lumina apusului .  Am inceput sa colind printre pietrele albe ale mormintelor . Era ata de multa liniste si era atat de placut sa o asculti . Linistea pote pare infricosatoare intr-un loc ca acesta dar e chiar relaxanta. Singurul lucru care se auzea erau pasi mei pe aleea micuta din piatra .

O statuie incepea sa prinda contur in fara mea iar cand m-am apropiat o silueta feminina trona in fata mea . Era o statuie in marime naturala din marmura neagra ce intruchipa un inger . Insa aripile frumoase ale ingerului erau rupte si statuia era aplecata pe spate . Un adevarart inger cazut , prefacut in marmura . Insa un element inportant lipsea . Fata ingerului lipsea . Stauia asta era intruchiparea tuturor celor cazuti care se odihnesc aici .  Un zambet sters mi-a aparut pe fata . Nu e un inger anume e un oarecare care poate fi oricine .

Am trecut de statuia intunecata si la cafiva metri departare am gasit mormantul pe care il cautam . Char daca semana cu multele morminte de lamga el nici unul nu imi putea starni o emotie mai mare . O energie pulsanta fiind emanata de acesta .

Piatra de mormant era simpla din marmura neagra iar numele scris cu alb . Era chiar si o poza in care statea ca de obicei cu expresia lui rece . Am stat cateva clipe si am privit poza apoi mi-am intors atentia asupta mormantului in sine .

Am privit apoi spre mana mea stanga runele erau inca acolo deci nu ar trebui sa fac asta . Am ridicat mana stanga si am canalizat energia pentru a scoate la suptafata sicriul. Pamantul a inceput sa se ridice de asemenea si sa dat laoparte facand loc sicriului negru sa iasa la suprafata .

L-am lasat jos langa groapa proaspat facuta si m-am repezit la cosciug deschizand capacul din partea superioara .

Ochii mei au ramas blocati pe chipul lui cand capacul a fost ridicat . Era perfect intact asta inseamna ca am avut dreptate . Buzele lui carnoase si trandafiri erau neschimbate la fel si ochii chiar daca erau inchisi . Arata de parca ar dormi linistit . Am ridicat mana dreapta si am duso spre fata lui mangaindui obrazul .

M-am pozitionat mai bine in genunchi langa cosciug , mi-am pus ambele maini pe pieptul sau si am inchis ochii.

Nu pot lasa sa se intample asta de ce as mai trai fara el , el se va trezi . Am  deschis ochii brusc si am canalizat toata energia pe care o aveam acum . Lumina puternica incepea sa se vada de sub palmele mele asezate pe pieptul lui si se marea din ce un ce mai mult inprastiinduse pe tot corpul sau . Usor usor lumina puternica se risipeste o data cu ultimele farame de energie din corpul meu , insa nimic nu sa schimbat . Inima lui era la fel de inghetata ca si pana acum . Lumina mea nu a avut nici un efect asupra lui .

Mici pete se zareau acum pe camasa lui neagra si se pare ca erau lacrimile mele . Mainile incepusera sa imi tremure la fel si restul corpului . Priveam in gol fata sa frumoasa si ii analizam fiecare trasatura . Purta un sacou negreu care venea perfect cu camasa si cravata tot negre .

The Immortal  I. Shadows of the pastOnde histórias criam vida. Descubra agora