Cum am ajuns la jumatatea coridorului deja se auzeau zgomote. Fiind acum la cativa metri de incaperea in care era evident ca se desfasura lupta mi-am evaluat posibilitatile.
As putea astepta si sa il surprind pe Orochimaru cu o lovitura intr-un moment bun sau pur si simplu as putea intra pe usa in scopul de a vedea cum e situatia. Pana la urma nu am vedere cu raze X sa vad ce se petrece in spatele peretelui.
Un ninja inteligent si experimentat ar folosi acest avantaj si ar surprinde inamicul dar in cazul meu nu e ca nu sunt desteapta sau nu gandesc rational, ci pur si simplu Sasuke ar putea fi intr-o stare foarte grava si ar cam avea nevoie de ajutorul meu .
Deci binevoiesc sa dau buzna in camera. Am avut nevoie doar de doua secunde sa evaluez situatia. Orochimaru si Sasuke stateau sprijiniti intr-un genunchi, Orochimaru tinandu-se de umar, iar Sasuke acoperindu-si semnul blestemat de pe gat. Aparent au ceva timp de cand au inceput sa se lupte. Desi Sasuke a reusit sa ii produca cateva rani lui Orochimaru, nu e niciuna intr-atat de grava sa il omoare, in schimb nu pot spune acelasi lucru despre Sasuke. Pantalonii ii erau plini de sange si respira greoi .
Nu stiu de ce , probabil din reflexul de a ajuta pe cei cu care sunt in misiune , m-am indreptat spre Sasuke ca sa il vindec.
- De ce trebuie sa fii atat de idiot ?
- Nu stii despre ce vorbesti; imi raspunde sec de parca venirea mea aici e cel mai iresponsabil si enervant lucru.
- Stii ceva nu imi pasa. Daca vrei sa te sinucizi nu e problema mea. Si daca nu mai poti lupta, nu imi sta in cale !
- Domnisoara Haruno ,se pare ca ai spirit de observatie dar din pacate acum e prea tarziu pentru interventia ta. A fost evident chiar de cum ati venit ca intentia voastra nu era aceeasi cu cea pe care mi-ati prezentat-o.
Sasuke s-a ridicat in picioare si s-a agatat pentru cateva secunde de umarul meu.
- Asculta!
Am vrut sa il opresc si sa ii spun sa nu mai incerce sa faca pe eroul dar si-a dat seama ca urma o intrerupere din partea mea.
-Serios, asculta-ma! Nu ma poate controla in totalitate. Ma pot opune. Uita-te la el! E slabit. Daca incearca sa ma controleze complet nu se poate apara. Insa acelasi lucru pot spune si despre mine. Nu imi pot stapani in totalitate chakra daca isi indreapta forta asupra mea. Atata timp cat continuam sa il atacam amandoi nu poate face mai nimic decat sa se apare, nu are timp pentru atac.
Cat timp Sasuke imi prezenta situatia tot ce puteam sa fac era sa incuviintez pentru ca oricum ochii mei erau indreptati spre Orochimaru care ar putea sa atace in orice moment. Scena aceasta semana mai degraba cu ceva dintr-un film. Eu si Sasuke vorbeam si intocmeam planul iar inamicul pur si simplu se uita la noi si astepta sa terminam fara sa reactioneze.
Ei bine asta este realitatea si diferenta e ca Orochimaru are si el dificultati in a se redresa. Foloseste o chakra de culoare albastra, nu stiu daca are aceleasi proprietati ca cea de vindecare,dar e clar ca a ajuns in stadiul in care are nevoie sa isi ia masuri de precautie pentru urmatoarele atacuri.
- Incepem ?
Sasuke ma fixeaza o clipa cu privirea si apoi pornim. Eu pe stanga si el pe dreapta.
Orochimaru se ridica in picioare impreunandu-si degetele pentru a forma un sigiliu. Astepta sa vada cu ce lovituri venim dar am marit viteza si am atacat prima. Cateva lovituri puternice de brate si picioare l-au determinat sa faca cativa pasi inapoi. Sasuke a ajuns in mai putin de o secunda in spatele lui si i-a implantat sabia in inima.
Wow... ne-am sincronizat destul de bine avand in vedere ca nu am mai lucrat impreuna de mult timp. Desigur ca stiam ca aceea era o clona .Orochimaru nu poate fi invins doar de o diversiune prosteasca , din acest motiv mi-am facut repede sigiliile pentru armura si am ramas in alerta maxima in timp ce fixam cu privirea fiecare unghi. Sasuke proceda la fel.
Logica mea imi spune ca va incerca sa ma elimine prima data pe mine pentru a scapa de medicul ninja, ramanand singur cu Sasuke pe care il poate controla.
Imediat cum am auzit un sunet de deasupra mi-am dat capul pe spate. Din tavan ieseau zeci de serpi de dimensiuni mari si , sincer, extrem de urati . Majoritatea se indreptau spre mine cu gurile deschise, cateva picaturi de lichid violet prelingandu-li-se pe dinti . Otrava.
Prea concentrata sa ma apar de acestia am uitat complet de Sasuke. Nu ii puteam distruge doar cu forta fizica. Sunt prea elastici si nu am niciun element sau jutsu care sa ma ajute in situatia asta.
Nu pot sa cred ca am fost pusa atat de repede in situatia sa folosesc Semnul celor 100 de Vindecari . Speram sa nu fie nevoie de asta. Chakra mea este atat de perturbata in urma antrenamentelor incat am cateva retineri. Dar vremurile disperate cer masuri disperate asadar mi-am eliberat semnul si cat de repede am putut mi-am concentrat chakra pe care o folosesc pentru vindecare, combinand-o cu elementul meu apa. Rezultatul a fost un fel de sabie de chakra formata in jurul mainilor mele asemanatoare cu cele care se fac cu elementul fulgerului.
3 serpi s-au apropiat amenintator de aproape de mine dar am reusit sa le tai capul si in urmatoarele 2 minute am procedat la fel pentru restul serpilor .
Fiind inconjurata de un numar atat de mare am pierdut contactul vizual cu Sasuke dar cand am reusit sa termin cu creatiile lui Orochimaru m-am trezit cu un Sasuke care se indrepta amenintator spre mine cu varful sabiei ridicat.
La naiba !
Nu reuseste sa se opuna semnului blestemat. Ce ar trebui sa fac ? Nu pot sa il omor ... Nu am abilitati de a absorbi chakra ... De controlat nu am cum sa il controlez. Singura optiune este sa ma lupt cu el si sa il scot din joc pentru ca Orochimaru sa nu il mai foloseasca drept marioneta.
Am avut un sentiment de deja-vu caci exact la fel s-a intamplat si in Padurea Blestemata pe timpul examenelor chunin cand Sasuke mi-a infipt sabia in inima , iar eu l-am lovit chiar sub inima. De data aceasta nu trebuie sa ii provoc rani atat de grave .
M-am ridicat in aer pentru a-mi rezerva cateva secunde sa gandesc, concentrandu-mi chakra in talpi. Din pacate Sasuke a facut acelasi lucru si am reusit sa ma feresc in ultimul moment dar nu inainte sa ma zgarie putin pe umar .
- Renunta, domnisoara Haruno ! Nu v-a iesit jocul asa cum il doreati . Accepta asta!
Inteligent Orochimaru. Ce pot sa spun ?! Foarte inteligent ... ti-am reperat pozitia.
Am scos repede kunaiul pentru a bloca atacurile de sabie si in timp ce mainile mi se miscau involuntar am reusit sa intocmesc un plan pentru a intoarce soarta bataliei in favoarea mea. De fapt ... la ce m-am gandit eu seamana mai mult cu o schita dar trebuie macar sa incerc. Nu pot sa stau pe loc si sa ma gandesc la orice solutie caci viata mea nu reprezinta in momentul acesta un banal joc de sah.
Sasuke se misca repede. Asadar Orochimaru il controleaza in totalitate deci nu se poate apara. Daca as putea sa ma apropii de el va fi nevoit sa il lase pe Sasuke si sa se apere. Insa era in partea opusa a incaperii si Sasuke imi bloca drumul.
Si-a adunat energia fulgerului si folosind viteza specifica lui Lee s-a apropiat intr-o fractiune de secunda de mine. Si ghici ce ?
Nebunul m-a lovit din plin !
Prea perturbata nu am observat imediat ca mana sa a tintit umarul meu. Nu un punct vital ! Oare a ratat ?
Imposibil ... nu m-am miscat mai deloc. In plus are activat Sharinganul.
Si atunci am auzit un cuvant care imi va ramane in mintea mea mult timp de acum incolo caci niciodata nu voi fi sigura ce s-a intamplat cu adevarat atunci: "Saku..."
In acele clipe eram convinsa ca a fost o iluzie. Stiam cu siguranta ca doar mi-am imaginat. Desi suna linistitor, teoria mea demonstreaza ca mintea mea chiar si intr-o situatie la limita precum aceasta imi mentine gandurile legate de existenta lui Sasuke. Fapt ce pe moment m-a ingrozit.
Totusi nu putea fi o coincidenta. Stia ca am armura, m-a lovit in umar, s-a apropiat amenintator de aproape si apoi s-a retras - daca risca putin ar fi putut sa ma termine cu doua lovituri insa acum astepta la cativa metri departare in garda in timp ce ma privea in ochi insistent.
Nu stiu sincer la ce ma asteptam ... sa imi mai dea un semn; sa ma mai atace o data sau sa spuna ceva insa cu toate acestea sunt constienta ca urmatoarele mele miscari nu au fost comandate de ratiunea mea.
L-am lovit cu toata puterea. Am continuat sa il lovesc de parca eram drogata, de parca ar fi fost singura solutie la problemele mele. Cert este ca Sasuke nu paru surprins. Continua sa se apere fara sa contracareze progresiv. Poate totul s-a datorat nebuniei mele pentru ca imi imaginez lucruri , nu vad cu adevarat realitatea, traiesc in fantezii, poate am vrut sa simt ce fac - toate au condus la izbucnirea mea si nu stiu daca totul a fost pur si simplu un plan foarte elaborat si bine pus la punct sau a fost noroc pur.
Ceea ce conteaza este ca eu inaintam, iar Sasuke se retragea spre Orochimaru, pe care il vedeam in planul doi stand sprijinit de perete si incordat la maximum.
Brusc am inteles. Prea tarziu dar am realizat ca instinctul/norocul m-a condus unde trebuie. Sasuke s-a rasucit deodata cu o viteza ce nu face obiectul perceptiei mele.
Rezultatul a fost un Orochimaru desfigurat, intins pe podea si fara viata. Terifiata am intors instantaneu capul deoarece nu arata asemenea unui cadavru normal cu care imi fac eu cateodata de lucru la morga pentru investigatii medicale, ci semana cu altceva - nu ii pot atribui o imagine pentru ca nu cred ca exista.
Ca sa par batoasa totusi m-am apropiat de el. Sasuke continua sa il studieze, probabil savurand momentul.
- Ti-ai dat seama; a spus intr-un final.
Nu prea stiam ce sa ii raspund. A fost o constatare, nu o intrebare de aceea am zis primul lucru care mi-a venit in gand.
- Asa e. Nu m-ai ranit.
Un ras scurt a umplut camera si din pozitia in care eram am reusit sa prind o urma a unui zambet. Dar nu a mai fost nevoie deoarece s-a intors in totalitate cu fata spre mine, privirea cazandu-i pe umarul rosu.
- De fapt, te-am lovit. Sangerezi.
- Nu e nimic grav. Sunt ok.
- Stiu ca esti. Mereu spui asta.
Si cu acesta replica conversatia noastra s-a incheiat momentan, pentru ca eu nu mai stiam ce sa raspund. Din dorinta de a-i analiza cuvintele m-am desprins putin de imaginea lui Orochimaru.
Din pacate, nu a fost pentru mult timp.
Deodata, pupilele lui Sasuke s-au marit, apoi a urmat un tipat scurt si a cazut la podea. M-am aplecat din reflex, pregatita sa il vindec. Exista in cele din urma posibilitatea sa fi fost ranit si sa nu fi vazut eu sau sa nu isi fi dat el seama, fiind absorbit de scena cu Orochimaru, dar m-am oprit.
Aparent nu o rana era cauza, ci nenorocitul de Semn Blestemat.