Capitol needitat:
Travis povesteste:
O distrug! Pe ea si toti idiotii ei!
''Iubitul meu suflet pereche, sa vezi ce-ti fac dupa ce ma ocup de tampeniile alea umblatoare si fara pic de creier ce ataca tot ce intalnesc in cale... ''
Izbesc plin de furie usa casei mele, strabatand micul hol, apoi ajungand in livingul unde cei patru varcolaci ma asteptau nelinistiti. Fara sa ma opresc, calcand de data asta cu un calm fals, ma indrept spre fratele curvei aleia si ii dau un pumn in stomac. Luat prin surprindere, se dezechilibreaza, insa n-am sa-l las sa scape atat de usor. Inainte sa se izbeasca de podea il apuc de gat, izbindu-l de peretele din apropiere.
Rasufle greu, din pieptul lui auzindu-se maraituri infundate. Sunt nevoit sa evit un atac de-al lui Justin, beta-ul. De aceea il eliberez pe brunet, cu o saritura pe spate ajungand in spatele ' atacatorului' meu. Fara a mai pierde timpul, imi avant cu putere mana in spatele acestuia. Urla de durere, picioarele cedandu-i, iar atunci ii apuc cu hotarare coloana vertebrala, tragandu-l spre mine. Pocnetul oaselor rupte si sfaramate impanzeste incaperea, lasand in urma o liniste mormantala. Trupul plin de suferinta al tanarului cade cu viteza cu o balta de sange in jur.
Nici de data asta nu ma pot bucura de mortea cuiva, Derek, sub forma unui lup de peste 3 metri aparandu-mi in fata. Ochii rosii ma atintesc cu o dorinta puternica de razbunare, aruncandu-se asupra mea in urma unui urlet plin de zale.
Isi avanta dintii ascutiti spre gat, intentiile fiindu-i clare.
Cu zambetul pe buze imi indrept spatele, sfidandu-l si mai mult. Datorita a ceea ce sunt ii urmaresc miscarile cu incetinitorul, vazand cum Aiden si Mark il imobilizeaza.
- Transforma-te! ii ordon pe un ton normal. -Acelasi lucru il vor pati si membrii haitei tale daca nu mi te supui...
Ii intorc spatele, pornind spre iesire. Las in urma un corp lipsit de viata si un alpha incapabil sa razbune moartea amicului lui, insa nu am remuscari pentru ce am facut.
Fara a pierde timpul, ma las ascuns de intunetricul noptii si pornesc spre un loc cunoscut numai de noi, vampirii. Apartinand unei civilizatii disparute de sute de ani, mica cetate locuita acum de supusii mei isi pastreaza aspectul arhaic. Comandantii mei, Malcon si Felix, ar trebui sa fie acolo.
- Travis? socul de pe chipul lui Malcon dispare rapid, fiind obisnuit cu aparitiile mele neanuntate.
- Atatia ani si inca nu te-ai invatat cu asta... il atintesc cu privirea.
- Ce s-a intamplat? intreaba trecand la subiect la vederea instabilitatii mele.
- Tu si Felix veti lua 25 de vampiri cu voi apoi veti cauta pe cineva, sa nu indrazniti sa va intoarceti pana nu va indepliniti sarcina!
- Cine te-a infuriat?
- Oh, nu vrei sa afli... ce conteaza este ca in curand se va dezlantui iadul...
Este nedumerit, insa nu cere alte informatii.
Lantul gandurilor imi este intrerupt de o durere aproape insuportabila. Nu mi-e destinata mie, ci Selynei. Ce dracu' i se intampla?... Hmmm! Orice ar fi, primeste ce merita...
______________________
E ingrozitor, dupa o pauza foarte lunga pentru care imi cer mii de scuze, capitolul e un dezastru total. Promit sa-l editez dupa ce voi pune urmatoarele 2-3 capitole si voi incerca sa-l aduc pe linia de plutire...
Va multumesc pentru toate voturile si parerile de pana acum, insa mai ales va sunt recunoscatoare pentru rabdarea acordata :* <3