Din alta lume

E timpul!

Travis povesteste:

Imi vine sa-i omor pe toti in momentul asta. Desi mi-a facut mare placere sa simt ultima bataie a inimii idiotului inaripat in mana mea, nu trebuia sa se termine... am fost prea bland, i-am oferit o moarte usoara si fara durere.

Ar fi trebuit sa-l torturez, sa-l chinui, sa-i iau tot ce are mai drag, sa-l determin sa implore mila. Cand ma gandesc la satisfactia pe care as fi simtit-o, ma stapanesc cu greu sa nu distrug tot ce ma inconjoara.

Ma alina si-mi da satisfactie imaginea chipului inspaimantat si socat al brunetei. Stiam ca nu ea e vinovata de intreaga casa plina cu fulgi, dar nu-mi place ca cineva sa-mi submineze ordinele. As fi putut s-o pedepsesc in mii si mii de feluri, dar ce condamnare mai mare poate exista cand ti se ia dreptul de a alege?

Acum, bruneta imi apartine in totalitate, iar cei ce se vor uita cu atentie si au auzit macar de mine vor sti imediat cine-i creatorul acelei friumuseti de pe gatul ei.

Mi-ar fi facut placere sa stau si sa-i urmaresc reactiile in continuare, Aiden fiind singurul obstacol. Prin intermediul legaturii noastre psihice m-a rugat sa incetez. In mod normal nu m-as fi oprit, nici pentru el, insa a avut argumente puternice: nu puteam pierde pe nimeni, fiecare are un rol important in oprirea acelor creaturi, a vanatorilor. Nu au fost miscari din partea lor de aproape o saptamana, insa, sunt mai mult ca sigur ca nu acesta e finalul. Asteapta momentul potrivit, dar pentru ce?

Primul gand mi-a fugit la faptul ca nu au nimic planuit, se lasa condusi de instincte si de setea lor de suflete. A doua posibilitate luata in calcul s-ar baza pe existenta altcuiva in spatele tuturor actiunilor.

Ingerii aia stiau ceva, iar eu voi afla ce...

Dar nu acum, mai tarziu, dupa ce-mi asigur ''mancarea''.

Tinand seama de sunete, la vreo cativa km s-au stabilit niste adolescenti. Tipetele lor sunt atat de galagioase si enervante. Dupa cateva secunde mi se pare ca ceva nu e in regula, insa atentia imi este distrasa de Aiden si incercarile esuate de a-mi vorbi.

-'' Ce? '' intreb mai nervos decat mi-as fi dorit sa par.

-'' Ce dracu a fost asta? '' cere sa afle folosind acelasi ton ca al meu. -'' La naiba cu tine! Nu te-ai putut abtine? ''

-'' Amice, ai grija cum vorbesti! '' il amenint. ''Poate suntem in relatii bune, dar nu permit sfidarea...''

Ofteaza exasperat, vrand sa incheie conversatia.

-'' Ar fi bine ca atunci cand ma voi intoarce, acele chestii albe sa fie disparute, la fel si corpul idiotului.''

-'' Pff! De ce te interesezi tu...'' spune sarcastic. -'' Nu va temeti, Inaltime, poruncile v-au fost indeplinite, iar din cauza ta, Selyna a disparut.''

Pentru cateva clipe, o liniste enervanta se asterne intre noi.

-'' Arat eu de parca mi-ar pasa? Sa fim seriosi, probabil e pe undeva plangandu-si de mila ca i-am luat viata cavalerului ei.''

-'' Oho! '' rade in hohote. -'' Nu e mort. Habar n-am cum a facut-o, dar mica razboinica, avand o zi foarte proasta, vinovatul cred ca-l si cunoastem, l-a readus la viata si a disparut pur si simplu. ''

-'' Cum? '' am marait.

-'' Auzul tau e inca foarte bun, prietene. Ideea este ca in urma cu un sfert de ora, cu aproximatie, Mike a coborat foarte bucuros, comportandu-se de parca nimic nu s-a intamplat. Si-a tras amicii intr-o camera si a inceput sa le zica ceva. Tot ce-am putut intelege a fost numele iubitului tau suflet pereche. In scurt timp au urcat la etaj, de unde venise brunetul. Deoarece toate zgomotele incetasera, i-am trimis pe Mark si Derek sa afle ce s-a intamplat... Apoi, surpriza, nu era nimeni acolo, parca se evaporasera cu totul. ''

-'' Gaseste-i! Nu ma intereseaza ce sau cum faci, cauta-i sub fiecare piatra daca e nevoie! ''

Nu-l las sa mai zica ceva, blocand legatura.

Nervos din cale-afara, ma indrept cu viteza spre locul taberei. Ajuns acolo, simturile imi sunt in alerta. Mirosul sangelui ma inebuneste, ochii devenindu-mi rosii. Ma stapanesc la vederea imaginii din fata. Oamenii ce trebuiau sa-mi devina victime erau desfigurati, parand desprinsi dintr-un film de groaza. Un singur detaliu dezvaluindu-mi faptasii, ochii albi si venele negre din jurul acestora.

Doar la vampirii si varcolacii atacati de vanatori am intalnit asta, ce ma surprinde e ca nu au devenit la fel, probabil efectele de transformare sunt numai la fiintele supranaturale.

-'' Aiden, e timpul...''

*********

Vreau sa multumesc celor care citesc aceasta carte si care trec cu vederea fiecare greseala facuta. Sunt recunoscatoare pentru parerile lasate, pentru voturi, dar mai ales, pentru rabdare.

Acest capitol ii este dedicat lui Sayuki-e , care mi-a facut aceasta coperta minunata.

Va iubesc!!!