Noi ca părinți

1K 55 6
                                    

Perspectiva Nora:

M-am lăsat dusa de val aseară în brațele lui Ryan dar sentimentele mele mi-au îndreptat inima spre ceea ce simțeam să fac ,acum văd un Ryan care doarme fără ca măcar să știe că e dimineața. Mă uit atentă la razele soarelui care  au venit în camera noastră o dată cu venirea soarelui pe cer . Chipul lui Ryan este luminat de una dintre raze ,îl privesc pe furiș și nu îmi vine a crede că din  nou sunt în brațele lui ,după atâta timp ,însă nu știu dacă să continui așa sau nu ,nu stiu ce e bine,dar presupun că fericirea e ceea ce contează. Deodată văd cum mâna lui se mișcă spre față  apoi deschide ochii ușor și se uită pe tavan apoi la mine. Sare ca ars din pat de parcă a văzut o fantomă, ce are el oare ?
Ryan: Doamne ce m-am speriat !
Nora : De ce te-ai speriat ?
Ryan: Credeam că ai plecat și mai lăsat singur...
Nora: Dar mai văzut când ai deschis ochii .
Ryan : Habar nu am de ce am simțit că nu mai ești  ,ești bine iubire ?
Vine spre mine și mă sărută pe frunte apoi mă privește iubitor cum făcea și înainte să se bage Cristina între noi.
Nora: Sunt bine ,dar tu ?
Ryan: Minunat!
Deodată ușa se deschide și în fața noastră apare nimeni altul decât fiul nostru Eric care ne lasă pe amundoi muți,eu sunt acoperită cu cearsaful dar sunt goală  iar Ryan are doar boxeri pe el.
Eric: Mami de ce dormi cu tati ?
Ryan: Suntem o familie nu e normal ca mama ta să doarmă cu mine fiule ?
Eric : Dar mami doarme fără pijamale ?
Ryan: O mai apucă uneori fiule ai să înveți când vei fii mai mare de ce mama ta uneori sta mai dezbrăcată și nu doarme cu pijamale.
După ce Ryan spune asta la copilul meu m-am înroșit toată, cum să spună asta ?
Nora: Eric ,fiule,ce ar fii să o aștepți pe mami la tine în camera să mă pot schimba și eu dragă.
Eric: Și tati unde așteaptă?
Ryan : Poftim fiule ?
Eric: Păi dacă mami se schimbă nu e rușine să stăm lângă ea ,dacă eu mă duc în camera la mine tu nu te poti duce la tine în camera să o lași  pe mami să se schimbe că mami doarme în camera ta.
Nora: Tatăl tău și cu mine suntem părinți fiule este  normal să împărțim aceiași camera.
Eric: E normal să vă vedeți dezbrăcați?
Sincer eu una simt că nu mai știu ce să îi spun fiului meu simt că nu am uneori cuvintele la mine,Ryan se uită și el confuz nu știe ce să răspundă.
Nora: Eric am zis să mergi la tine în cameră  nu să întrebi unde se duce tatăl tău cât eu mă îmbrac.
Eric: Dar mami ...eram curios!
Nora: Curiozitatea nu e bună mereu fiule!
Ryan: Hai fiule ,du-te în camera la tine să se schimbe mama ta să vină să stea cu tine și frații tăi!
Eric: Ok....
După ce spune asta fiul meu pleacă din cameră confuz că nu a primit răspunsul sigur își va întreba sora care nici ea nu va stii ce să îi răspundă și apoi tot pe mine s-au pe Ryan vor întreba,ne asumăm acest risc nu ne așteptam să ne trezim cu Eric acum la noi în cameră.
Ryan: Ai rămas mută iubire ?
Nora: Sigur va mai întreba, nu trebuia să ne vadă așa, suntem iresponsabili ca părinți !
Ryan: Calmează-te! Nu va bănui nimic rău până la urmă e copil nu știe el multe .
Nora: Dacă vede nu e normal ... Simt că poate ea această învățătură din ce vede la părinți ,adică la noi mai exact ,știi ce fire este fiul nostru, uneori rămân și eu ca mama surprinsă de el și nu mint.
Ryan: Știu iubire ! Dar acum sa întâmplat ,ce să mai facem ?
Nora: Ai și tu dreptatea ta ! Dar de acum încolo să fim atenți!
Ryan: Vom fii,primit!
Îmi ia mâinile în mâinile lui și mi le sărută romantic și blând, suntem noi ca până să ne despărțim, familia care mereu am visato ,cred că acum visul meu sa împlinit după mult chin.
Ryan: Te gândești la ceva ?
Nora: Da.
Ryan: La Eric ?
Nora: Nu.
Rayn: Dar la ce ?
Nora: La noi..
Ryan: În ce sens ?
Nora: Ce suntem acum ?
Ryan: Părinți...iubiți....soț și soție ca pe vremuri...suntem orice ne dormim ....dar nu dușmani.
Nora: Începem viața din nou ?
Ryan: Dacă și tu vrei asta .
Nora: Vreau!
Ryan: Da ,începem din nou viața atunci, simt deja dragostea în aer.
Nora : Mă bucur să aud asta ! Dar trebuie să mă duc la copii mai repede până nu vin ei toți aici.
Ryan: Da,hai să ne pregătim să fim părinți!
Nora : Hai!
Ryan: Doamnele primele .
Nora : Ce elegant!
Ne îmbrăcăm amundoi eu la rochie și el la costum și mergem spre camera copiilor.
Ryan: Ai emotii?
Nora: După atâta timp de cand nu am mai fost împreună la ei amundoi este normal să am ceva emoți ,nu crezi ? Dar tu ai emoți?
Ryan: Am. Dar suntem amundoi nu are ce să ne facă ei nouă!
Nora: Adevărat!
Deschidem ușa în camera copiilor și ne punem mâna în cap când vedem ce se întâmplă.  Felix se joacă cu Tara și ea plânge, Eric aruncă mașinuțele lui spre Sophia ,iar ea aruncă în fratele ei cu obiecte și își aruncă cuvinte grele ,până și Felix mai participă câteodată și nu m-ar mira dacă ar putea vorbi să o vedem și pe Tara în această ceartă  ,suntem terminați!
Ryan: Toată lumea se va comporta normal de acum încolo, ssstttoooppp !
Strigă Ryan cu toată forța la copii dar parcă nici nu îl ascultă, încep să râd de ce văd dar este normal ,nu o să îl asculte ,nu sunt așa de mari și el nu a avut mare tangențe cu ei.
Ryan: Nu mă aude  nimeni ? Nora poți spune de ce râzi?
Nora: Crezi că  te vor asculta?
Ryan: Sunt tatăl lor trebuie să asculte !
Nora: Sunt încă mici....
Ryan: Am zis  să faceți liniște !
Țipă de data asta Ryan mai tare la ei și văd că s-au potolit .
Ryan: De ce vă certați?
Sophia: Mami fratele meu aruncă cu jucării în mine că nu i-am dat o păpușă.
Eric: Ba nu ! Sophia aruncă cu lucruri în mine pentru că nu am vrut să  îi dau o mașinuță.
Nora: Deajuns copii ! Hai să ne cerem scuze unii de la alții . Nu e frumos deloc ce facem !
Eric: Dar nu e corect!
Ryan: Ce spune mama voastră e corect! Vă veți asculta părinți de nu vă pedepsim !
Sophia: Nu mă poți pedepsi din vina  lui Eric!
Eric: Nici pe mine din vina ei !
Felix : Nici pe mine din vina lor!
Nora: Tara ai ceva de zis dragă ? Doar Tara a mai rămas să spună ceva .
Eric: Mami mă asculți?
Nora: Există și tată aici nu numai mamă!
Ryan: Exact!
Nora: Copii ce am vorbit eu cu voi despre certuri ?
Ryan: Nu e frumos să vă certați!
Nora : De unde acest tărăboi?
Sophia: Eric a început!
Eric: Ba Sophia a început!
Nora: Frumos aruncăm unul vina pe altul ,foarte frumos! Așa v-am învățat ?
Sopia&Eric: Nu...
Nora: Așa mă gândeam și eu!
Ryan : În calitate de tată am să mă impun cu o pedeapsă pentru cei care s-au certat.
Eric: Numai Sophia sa certat.
Sophia: Nu ,numai Eric a făcut așa!
Felix: Nuuu ei au făcut amundoi!
Nora: În calitate de mama pedeapsa tatălui vostru va fii la toți să fie egalitate!
Ryan: Bine a punctat mama voastră! Eric ,Sophia și Felix vor ajuta la curat azi pe servitoarele din casă rămase chiar și pe Max dacă are nevoie de ceva!
Sophia&Eric: Ce ??? Să facem curat?
Nora: Fix ce a spus tatăl vostru !
Ryan: Nu vreau să aud comentarii! Spor la treabă dragilor!
Plecăm din cameră informând servitoarele de alegerea noastră . Prima dată când ne facem autoritatea de părinți amîndoi, sper să fie așa mereu și să luăm alegeri corecte în educarea copiilor nostri!

RAPITORUL MEU Where stories live. Discover now