Primul volum din seria ,,Trei secunde". - conține limbaj licențios.
Lucas și Adelaide sunt două persoane renăscute din durere. Amândoi au fost condamnați, dar niciunul nu știe asta. Destinul a jucat împotriva lor, dar ei au continuat să se avân...
Nu ai dreptul să-i rănești pe toți. Ai căzut și i-ai luat pe toți după tine. Nu și de data asta. Ai mers prea departe. Au murit.
Cuvintele ei mi se repetă în cap la nesfârșit. Am plecat, dar nu pentru că mi-a zis ea, ci pentru că avea dreptate. Pentru că am distrus-o și pe ea. Pentru că eram un nenorocit, un nenorocit care nu s-a schimbat deloc în ăștia patru ani.
Alec i-a spus. Îmi vine să îl omor în bătaie, îmi vine să-i zic că nu era în măsură să facă asta, însă ea nu m-ar ierta. Nici acum nu vrea să mă ierte, dar nu o să renunț.
Am vrut să îi ofer de care are nevoie, timp în care să se gândească la ce s-a întâmplat și să găsească puterea să mă ierte. Știu că sună egoist, dar ăsta sunt. Un egoist care avea nevoie de ea. Fără ea simt că mă scufund. A fost singura persoană care m-a mai ridicat puțin la suprafață. Nu mult, dar orice centimetru contează.
Vreau să mă schimb, dar nu reușesc. De data asta vreau să fiu mai bun pentru ea. Vreau să nu o mai alung. Vreau să nu mai fugă de mine, căci daca mai simt o singură data avalanșa asta de chestii care îmi trec prin tot corpul, o să mă duc dracu'. Zic chestii, deoarece nu știu ce sunt, nu știu daca sunt sentimente, pentru că nu am experimentat așa ceva până acum. Nu cunosc această senzație și vreau să se oprească odată. Dar cu fiecare secundă departe de ea se întețește. O să mă mănânce de viu.
Ups! Gambar ini tidak mengikuti Pedoman Konten kami. Untuk melanjutkan publikasi, hapuslah gambar ini atau unggah gambar lain.
E Crăciunul. Au trecut zece zile în care am stat departe de ea și în care nu m-am luat la bătaie cu nimeni. În astea zece zile nu am pus gura pe băutură și nici pe iarbă. Doar pe tutun. Au fost cele mai ciudate zile din viața mea.
Azi trebuia să iau cina cu părinții ei. Oare invitația mai e valabilă? Sigur că nu, dar asta nu mă oprește.
Ma trezesc în fața ușii ei. Am adus o sticlă de whisky pentru tatăl ei și un buchet de flori pentru maică-sa. Sigur doamna Stane știe cine sunt și o să îmi dea cu ele în cap. Să cumpăr cadouri e ceva necaracteristic mie. Dar aș face orice pentru fata asta, absolut orice. Zici că m-a drogat cu parfumul ei, un drog din care nu îmi mai pot reveni.
E șase seara și sper că nu am ajuns prea târziu. Dar cine dracu' mănâncă mai devreme? Dupa mai multe bătăi repetate, ușa se deschide.
⏤ Buna Al..
Se oprește și nu își mai continuă fraza, rămânând confuză. Nu știe ce să îmi zică. Așteaptă pe altcineva. Turbez, dar mă abțin. Nu o să stric și seara asta. Vreau să vadă că mă pot schimba, asta doar dacă îmi dă o șansă. De atât am nevoie, de încă o șansă.
