《 𝕮𝖆𝖕𝖎𝖙𝖔𝖑𝖚𝖑 4 》

688 81 104
                                    

➺ 4

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

➺ 4. Îmi poți spune E

ADELAIDE

          O zi monotonă. Nimic nou. Tot la liceu, tot înapoi acasă. Tot ceea ce s-a schimbat a fost faptul că am primit alt mesaj de la anonim.

          Hai Adelaide, nu mai face pe inabordabila, știu că ți-am stârnit interesul.

          Cine dracului ești și de unde îmi știi numele?

          Nu aveam nici cea mai mică idee cine ar putea fi, însă curiozitatea mă mânca pe dinăuntru.

          Îmi poți spune E, asta voi fi pentru tine.

          Hahaha, mă amuzi. Mult tupeu ai, măcar dacă ai avea tupeul ăsta să îmi spui și cine ești. Sper să te bucuri de block!

          Și așa am scăpat și de acest dubios. Nu e greu să dai un block – îi mulțumesc lui Dumnezeu că s-a inventat. Îmi pun căștile în urechi, dar nu trec două minute că primesc alt mesaj de la alt număr necunoscut.

          Nu poți scăpa de mine, și știm amândoi că nu vrei, având în vedere că e prima oară când probabil ești așa căutata de cineva.

          Nu stau pe gânduri și îi răspund în mai puțin de un minut.

          Lasă-mă. Nu mă cunoști, nu te cunosc și nici nu se va întâmpla asta vreodată. Nu știu cum ai facut rost de numărul meu, dar văd că e inutil să îți dau block, oricum vei găsi o cale să îmi scrii din nou.

 Nu știu cum ai facut rost de numărul meu, dar văd că e inutil să îți dau block, oricum vei găsi o cale să îmi scrii din nou

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

           Și așa a trecut o săptămână în care viața mea a revenit la normal. O săptămână în care anonimul meu nu mi-a mai scris. De fapt, nici nu e al meu, e un simplu om care se ascunde în spatele unui ecran.

          Dar nu asta e ceea ce toți facem în ziua de azi?

          Totul pare că se leagă la loc după acea zi de toamnă, mai exact ziua de 4 Septembrie. Ziua în care am ales să mă dau jos din nenorocitul de autobuz și să îl salvez pe Lucas.

Prima clipăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum