Jocuri Ilegale ✓

Capitolul 18

"Poți să ai totul fără să ai nimic și poți să nu ai nimic având totul."

- Mihai Eminescu

Capitolul 18

Prada și vânătorul

Am scuipat apa cu putere, simțind cum mă ustura în drumul ei afară din plămâni umplându-mi gura cu un gust amar. Tusea din piept nu contenea să se oprească iar eu îmi simțeam faringele arzând. Mi-am prins mâna de marginea piscinei, încercând să-mi găsesc puterea de a mă ridica. Hainele de pe mine, deși erau puține, mă făceau să mă simt grea, iar pielea mă ustura acolo unde atinsesem apa la impact.

Am înghițit în sec în momentul când Sin îmi atinse din nou corpul iar singurul lucru pe care l-am putut simți era furie pură pentru acest nenorocit. Am mărit din dinți și i-am pleșbit mâna în timp ce m-am întors cu fața spre el înfruntându-l. Apa i se scurgea aproape din firele de păr, în timp ce ochii săi străluceau la fel ca apă. Un zâmbet ștrengar îi juca pe buze în timp ce în privirea lui citeam amuzamentul. Era normal ca pentru el totul era o glumă.

- Nu credeam că am să te văd vreodată udă, surâde el apropiindu-se.

- Nu te apropia de mine!

Lumea din jur nu părea să ne fi luat în seamă, ceea ce îmi dădea de înțeles că oamenilor nu le păsa de ceea ce făcea el mai ales că era propria lui petrecere și putea face ce dorea. Păcat că și-a ales persoana greșită pe care să o arunce în piscină.

- Ador să te văd speriată, spuse el.

Distanța dintre noi se micșorează, iar apa părea că îmi îngreuna și mai mult corpul. Îmi puteam auzi propriile bătăi de inimă în timpane și gustul apei în gură. Îmi doream să îl lovesc atât de tare încât să îl fac să își înghită îngâmfarea aia de pe față.

- Ți-ai ales persoana greșită cu care să te pui. Nu mă sperii Sin, dimpotrivă, tu ar trebui să fi cel care să se uite în spate de două ori înainte de a se pune la somn.

- Micuța Saskia, nu mai este prada? chicoti el.

I-am simțit mâinile pe șoldurile mele menținându-mă locului, deoarece nu știam să înnot și încercam să îmi mențin cumva echilibrul. Deși piscina nu era adâncă, faptul că mă aflam cu el aici nu îmi dădea nici o stare de siguranță. Ceilalți tineri din piscină nici nu păreau că ne au observat prezența.

- Nu am fost niciodată o pradă. Și nici nu am de gând să mă las vânătă de tine, Sîn!

- Ce păcat, pentru că am observat că îți place atunci când eu sunt vânătorul.

Mâinile sale urcară și se așezată pe talie în timp ce respirația începea să mi se intensifice. Sin era și mai aproape acum, atât de aproape încât îi puteam simți respirația caldă peste buze. Ochii săi nu mai erau calmi acum. Ceva sălășluia în interiorul său și îl făcea să fie sălbatic și posesiv, agitat și necontrolat, cum fusese mai devreme, dar acum, acum doar aștepta să îmi vadă reacția, ca să se năpustească asupra mea. Calmul de dinaintea furtunii.

Mâinile sale urcară pe spate și profitând de materialul plutitor al tricoului meu își făcu loc înspre bretele subțiri ale sutienului din costumul de baie. Fiori fierbinți îmi trecută prin stomac în timp ce am căscat ochii de groază. Ce dracu avea de gând?

Mi-am înfipt unghiile în brațele lui și am încercat să le îndepărtez însă era imposibil, era mult prea puternic.

- O singură mișcare greșită si sutienul dispare, murmură el zâmbind.