Summer days

CAP:LII

 Am deschis ochi, şi am realizat că fără să vreau se pare că am adormit.M-am ridicat repede în picioare, şi am împins uşa camerei lui Thylenne care e între deschisă.Mare mi-a fost surprinderea să văd că ea nu mai e acolo.A plecat!

Am fugit pe scări, poate aşa o voi prinde din urmă.Dar când am deschis uşa de la intrare am dat nas în nas cu tata.

-Hei! zice el, că eram pe aproape să-l pun la pământ, Ce-i cu graba asta?

-Unde-i? spun privind spre curte

-Cine?

-Lenne!A plecat?

-A plecat acum 5 minute cu soţi Smit, zice tata întrând cu două bagaje în casă.

-Ce!?

-Nu e ca şi cum n-ai mai vedea-o niciodată.Vă veţi mai întâlni voi!

Nu, exclus!E a spus că nu vrea să mă mai vadă niciodată!

-Merg până la ea!

-Brandon, stai!Nu mergi nicăieri!Mamei tale i-a fost foarte dor de voi, şi cred că ar merita puţin respect, după atâtea zile de muncă!

-Tata, tu nu înţelegi! gesticulez în faţa lui

-Vino cu mine, să aducem şi restul bagajelor! schimbă el subiectul

Afară în spatele maşinii era mama, care cred că-şi căuta ceva.Am mers spre ea şi am îmbrăţişat-o.

-Cum aţi călătorit?Sunteţi obosiţi? am afişat un mic zâmbet fals pe faţă.Oricât de bucuros aşi fi că îi revăd, nu pot să nu fiu dezamăgit pentru ceia ce i-am făcut lui Lenne.

-Suntem!Dar oricum nu avem timp pentru odihnă..

-Cum aşa?Aveţi toată ziua la dispoziţie, aţi terminat cu munca.

-Am vrea noi, Brandon!Dar mai avem mici chestiuni de rezolvat, iar apoi trebuie să pregătim cina şi multe altele.

-Vă pot ajuta!

-Nu prea ai cu ce!

-Cina!O pot pregăti eu!

-De când ştii tu să găteşti? şi-a întors mama brusc privirea spre mine, i-am zâmbit şarman, şi am plecat spre casă.Într-adevăr nu ştiu să gătesc, dar nici n-am spus c-o s-o fac.Am spus că ''pregătesc eu cina'', şi deja am un plan.Am urcat în camera mea m-am aşezat în faţa laptopului, căutând un restaurant select.

Dacă planul meu va funcţiona, atunci voi avea ocazia să mă revanşez faţă de Lenne.Am făcut nişte rezervări de 7 persoane la unul din restaurantele din oraş.

Afară a început să se întunice, iar asta înseamnă că imediat se va înnopta.Am ieşit din camera îndreptându-mă către biroul mamei.Am bătut o dată şi am intrat.

-Am oarecum o surpriză pentru voi.

Mama a rămas cu privirea aţintită către o un dosar mare pe care îl răsfoia cu atenţie.

-Surpriză?Ce fel de surpriză?Sper că una plăcută, nu încă vreo sticlă sau vază spartă.

-Am pregătit cina pentru seara asta, zic eu ocolind supiectul mamei, Aşa că te rog să te îmbraci repede, restaurantul nu va sta deschis toată noatea.

-Restaurant?Ce ai pus la cale?

-O să afli încurând!

Am ieşit din birou, am intrat în camera părinţilor mei, unde îl găsisem pe tata.

-Eşti gata?

-Gata, pentru ce? îmi răspunde el, lăsând pentru o clipă cartea din mână.