CAP:XLV

52 14 4
                                    

 Ziua 20 anul II

M-am trezit pe peluza din faţa casei, am privit în jur şi nimeni în afară de mine nu mai era.M-am ridicat, toţi muşchi corpului mă dureau.Am nişte dureri de cap îngrozitore şi simt că în orice moment voi vomita.

Am intrat în casă, sau în ce a mai rămăs din ea.Totul e...uău.De nerecunoscut.Eram în peragul uşi şi cu toate puterile am încercat să găsesc drumul spre scări, pentru a merge în camera mea.Dar planul meu a eşuat.Am făcut doar câţi va paşi iar apoi am făcut un puternic impact cu podeaua.

Am rămas pe podea, fără a mai încerca să fac vrun efort.

Trecuse ceva timp decând stau şi privesc tavanul, iar un sunet care vene de sus m-a făcut să-mi întorc privirea.

-Cum e fost dimineaţa ta?! asta fiind vocea ironică a lui Brandon.

Nu am scos niciun cuvânt, nu pentru că nu vroiam, doar pur şi simpul nu puteam.

-Doamne Lenne!Eşti bine? zice imediat ce observă cât de neajutorată eram.În câte va secunde sunt ridicată de pe podea şi luată pe sus de către Brandon.Am ajuns în patul din camera mea aşa cum mi-am propus.

-Jur că deacum n-o să mai pun în gură alcool.Niciodată! zic după un timp când încet încet am reuşit să deschid gura.

-Aşa să faci! zice Brandon, ţinându-mă strâns de mână.

-Mă doare capul Brandon!Ahhh..e oribil, simt că mor.

-Odihneşte-te, Lenne!Ai nevoie de odihnă, zice Bradon, iar apoi se ridică şi pleacă.Am adormit şi eu, cu toate că am o durere de cap îngrozitoare.

* * *

M-am trezit cu aceiaşi durere de cap, m-am ridicat din pat şi m-am îndreptat spre uşă.Dar uşa se deschide brusc..

-Unde mergi?Trebuie să rămâi în pat, Lenne. zice Brandon.

-Nu.Vreau să ştiu unde e Amelia..

-Se odihneşte, cum ar trebui să faci şi tu.

Mă trege de braţ, şi mă duce din nou în pat.

-Rămâi aici!Merg să-ţi aduc ceva de mâncare.

Am rămas în pat, până a apărut Brandon cu mânarea, am încercat să mă ridic, dar el nu m-a lăsat.

-Nu mi-e foame!

-Lenne! mă ameninţă Brandon cu privirea.

-Bine, gata mănânc!

Am mâncat aproape tot ce era în farfuriea.

-Unde-i Sofia?

-Am plecat de aseară.A avut o problemă cu băutura.S-a simţit rău şi a plecat.

Am schiţat un zâmbet, iar Brandon cu siguranţă a reamacat asta.

-De ce râzi?

-Aaa..Nu!Nimic...

-Eşti ciudată, Lenne...

-Eu?Brandon nu mă face să-ţi amintesc faza din celulă..

-Şhhh..Să nu mai amintim lucruri neimportante..

I-am întins farfuria lui Brandon, el mi-a luat-o din mână iar apoi s-a ridicat din pat.

-Pleci? îl întreb eu

-Dacă vrei mai rămân..

-Nu lasă.Sigur te aşteaptă acea roşcată.

-Eşti geloasă? spune şi îi apare un zâmbet pervers pe faţă.

Summer daysUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum