Iubire periculoasă

Capitolul 43

—Nu ai ce căuta aici, Abygail! îmi repetă mama iubitului meu.

Încerc să îmi stăpânesc lacrimile, dar le simt arzând în ochi și știu că este o doar o chestiune de timp până când voi ceda și tot planul meu ce implică discutarea cu calm și găsirea unei soluții adecvate va da greş.

- Avem destule probleme, Abygail! Nu trebuie să ne mai faci și tu câteva. Viața lui Dylan este suficient de complicată și fără tine. Am nevoie, de fapt are nevoie ca tu să te retragi rapid. Nu putem risca un nou scandal. Chiar nu este momentul potrivit ca băiatul meu să apară în presa de scandal și să atragă o droaie de publicitate negativă.

Doamna Turner mă privește așa cum nu a făcut-o niciodată. Ochii ei sunt reci și nu trădează nicio urmă de compasiune.

Știu că trebuie să mă adun rapid și să ripostez, dar nu reușesc. Cuvintele ei mă izbesc în moalele capului, fac ca mintea să îmi paralizeze.

— Asta s-a întâmplat din vina ta! Toată tărășenia asta ți se datorează!

Acuzele ei continuă și amenință să mă doboare.

— I-ai sucit mintea! L-ai făcut să uite ce e cu adevărat important și să se axeze pe lucruri irelevante! Credeam că tu ești binele de care are nevoie pentru a se redresa, pentru a o apuca pe drumul cel bun, dar m-am înșelat. Tu nu ai făcut decât să alimentezi ura pe care el o simte față de cei din jur. L-ai făcut să uite chiar și de el, să renunțe la toate lucrurile ce îl făceau fericit. Tu l-ai transformat într-o altă persoană și nu într-una mai bună!

Vreau să o contrazic, să îi spun că toate lucrurile ce îi ies pe gură sunt neadevărate, dar nu pot. Creierul meu procesează cele spuse de ea, le analizează și mă face să realizez că e posibil să aibă dreptate.

Dylan a renunțat la multe lucruri pentru relația noastră: și-a sacrificat prietenia cu Tim, a părăsit orașul pe care îl iubea, unde avea totul, pentru a sta cu mine în locul în care studiez.

Nu i-am cerut niciodată să se schimbe, nici nu am vrut asta, dar, dacă analizez lucrurile, realizez că el a făcut-o.

Bineînțeles că am observat schimbările sale de caracter. Remarci orice lucru este diferit, oricât de mic ar fi, la persoana alături de care îți împărți viața. Le-am interpretat diferit. Am crezut că mi s-a deschis calea spre adevăratul Dylan, nu că lângă mine ia naștere o altă persoană.

Realizez că majoritatea problemelor din relația noastră au fost cauzate de factori ce țin de trecutul lui și acum, pentru prima dată, îmi dau seama de ce a tot încercat să mă țină departe de acea parte a vieții lui.

Avem nevoie de prea mult timp pentru a ne da seama că greșim, că suntem mult prea orgolioși, prea încăpățânați.

— Te plătesc! Îți cumpăr un apartament aproape de facultate, îți plătesc chiar și studiile, dacă este necesar. Vreau doar să dispari din viața lui, să faci în așa fel încât el să nu te mai găsească, indiferent cât de mult te-ar caută!

Rămân mută în fața propunerilor ei. Mă uimește superficialitatea de care dă dovadă doamna căreia îi purtam un imens respect. Îmi dau seama că, în esență, niciunul dintre noi nu este ceea ce pare. Ne ascundem în spatele unor măști perfect cioplite și zâmbim fericiți fiind că pentru cei mai mulți nu contează decât aparențele. Suntem doar niște actori ratați, obligați să joace același rol pentru o viață întreagă.

— Nu cred că aveți suficienți bani, draga mea doamnă, pentru a cumpăra fericirea unui om.

O voce groasă, masculină, se aude din spatele meu.