Jurnalul unei pustoaice |In curs de editare|

Capitolul 29

Mai este o zi pana la ziua lui Abby si doua zile pana la bal. Acum stau in pat si astept sa se faca ora 9:10 a.m. ca sa ma duc la Andy si dupa sa mergem in oras pentru a cumpara un cadou lui Abby. Inca ma gandesc ce as putea sa-i cumpar. Am in minte ca sa-i iau o rochie sau o pereche de cercei. Inca nu stiu, o sa vad ce este prin oras, dar nu prea cred ca o sa gasesc ceva foarte repede. Daca as fi avut acum jurnalul meu as fi scris:

"Draga jurnalule,
Sunt nehonatara in legatura cu ce sa-i cumpar prietenei mele de ziua ei..."

Si mi-ar fi venit o idee imediat, dar neavandu-l, o sa las totul sa se intample de la sine. Il am pe Andy langa mine si el sigur o sa ma ajute. Ca tot veni vorba de el, oare ce cadou i-a luat el lui Abby. Nu am nimic in minte, nici mie nu a vrut sa-mi spuna. Daca tot e ziua ei sper sa se inveseleasca si macar in acea noapte sa nu se mai gandeasca la Bob.
E 9:20 a.m. si trebuie sa plec. Nu are nimic daca intarzii. Ma dau jos din pat, ma mai uit o data in oglinda si ies pe usa. Cobor scarile si dau peste fratele meu care arata ca un caine plouat. E in pijamale si e ud.

-Buna dimineata, surioaro! Ce faci asa de dimineata, intreaba el cu o fata bosumflata.

-Eu trebuie sa plec in oras, am niste treaba. Dar tu? Ce ai patit? Ai dormit in cada sau ai facut baie imbracat, spun eu pe un ton sarcastic.

-Eh... Azi dimineata cand m-am trezit m-am dus la baie sa ma spal pe fata, ca orice om, si acolo s-a intamplat ceva foarte fantastic. Am dat drumul la dus in loc de chiuveta si asa am ajuns in starea aceasta.

-Chiar ca e fantastica! Numai tu ai fi putut face asa ceva. Data viitoare sa fii mai atent si sa deschizi ochii mai mari. Cred ca erai somnambul.

-Nu mai crede tu atata, ca nu eram somnambul. Si tu ai patit la fel cand eram in Bulgaria, dar intr-un mod putin mai diferit.

-Nu-mi aminti de chestia aia. A fost vina ta pentru ca tu erai in spatele meu si m-ai impins in cada.

-Intotdeauna e vina mea, spune el pe un ton vinovat.

-Ma poti ajuta putin, tu esti baiat si cred ca o sa stii mai bine!

-Spune surioara, zice el ridicand din spranceana si punandu-se pe scaun.

-Ce as putea sa-i fac cadou lui Abby? Eu nu am nicio idee.

-Ce? Tu ar trebui sa stii pentru ca esti fata. Dar daca as fi in locul tau i-as cumpara un buchet de flori, un inel, cercei, ceva cu amintiri sau ceva de imbracat. Dar cred ca cel mai frumos cadou pentru ea ar fi prietenia ta sau ca toti sa fiti adunati si sa petreceti.

-Cred ca mi-a venit o idee si o sa-i placa mult, cred. Multumesc mult! Stiam ca ma pot baza pe tine, spun eu pupandu-l pe obraz.

-Esti asa de iubitoare in dimineata aceasta!

-Haide ca eu plec ca o sa intarzii! Pa!

-Saluta-l pe Andy din partea mea.

-O sa fie primul lucru care o sa-l fac, ii spun eu zambind la el.

***

Sunt in fata spitalului pe o banca si astept sa vina Andy. Imi este dor de el. Nu l-am mai vazut de ieri si inca imi este dor de el. Nu am mai petrecut timp impreuna de multe zile. Sa stau cu el si sa ne impartasim dragostea unul fata de celalalt fara ca nimeni sa intervina intre noi. Sa-i simt bataile inimii cand ma strange in brate. Imi este asa dor!