Jurnalul unei pustoaice |In curs de editare|

Capitolul 21

Este luni dimineata. Ma pregatesc pentru scoala luandu-mi cartile si punandu-le in ghiozdan. Imi iau o pereche de colanti, o fusta, o camasa si ma duc la parter.

-Milen, da-mi repede un mar, il spun eu pe un ton obosit si grabit.

-Da' ce te grabesti?

-Azi sunt inscrierile pentru regina balului si nu vreau sa intarzii.

-Ce sa faci tu la un bal?

-Sa castig contra lui Amber, spun hotarata.

-Nu zic ca nu ai avea sanse, dar, se apropie de mine ca sa-mi dea marul, e Amber si stii cum triseaza ca sa iasa ea castigatoare.

-De data asta nu o sa fie asa.

-O sa vedem noi!

-Mai da-mi si teancurile alea de afise, te rog!

-Ce mai faci si cu astea?

-Le pun pe peretii scolii ca sa ma voteze lumea, dar de maine. Le duc la scoala ca sa le am mai aproape. Acum pot sa plec? Mai tinut 2 minute de vorba.

-Bine, bine! Du-te! Cred ca te asteapta prietena ta.

-Pa, zic eu zambind.

Ies din casa, iar vantul imi arunca afisele din mana in curtea vecinului mei nou. Ma duc la Abby si mergem amandoua la el ca sa le iau. Sunt imprastiate in toata curtea. Intram inauntru, iar cineva iese din casa. Incepe sa ma ajute sa le strang. Nu-l vad bine de la departare, dar mi se pare cunoscut parul lui blond si hanoracul pe care il are. Ia afis cu afis si le aseaza grama pe acelea din fata usii lui. Eu si Abby le strangem pe cele din fata portii si ne apropiem mult mai mult de el, iar el mi se pare din ce in ce mai cunoscut. Suntem in mijlocul curtii, se apropie de mine si imi da afisele.

-Poftim, Kat! De unde imi stie numele meu? Ridicand capul incet, incep sa-mi dau seama cine este.

-Hey! Issac! Tu esti? Nu te-am recunoscut, spun pe un ton uimit, dar totodata foarte fericita.

-Da, draguta. In avion am uitat sa mentionez ca o sa locuiesc langa casa vice-presedintelui. Scuze.

-Sunt asa de incantata. O sa mergem impreuna la scoala! Misha o sa fie si ea bucuroasa sa te revada.

-Sper sa nu uiti ca si cu mine trebuie sa mergi la scoala, spune Abby.

-Nu uit de tine, zic eu imbratisand-o.

-Deci.. Eu sunt gata. Putem pleca acum? Sunt nerabdator sa o intalnesc din nou pe Misha. Mi s-a facut dor de ea.

-Chiar asa? Te-ai indragostit!

-Nu e adevarat. Doar ca m-am inteles bine cu ea, e doar o simpla prietena.

-O simpla prietena? Hmm... Mai vedem noi!

-Putem pleca?

-Haide!

Se duce repede si-si ia ghiozdanul si se intoarce imediat. Iesim din curte si plecam spre scoala. Pe drum mai vobim despre viata lui. Am aflat ca e mai mare decat mine si mai mic cu o zi decat Misha, ea e nascuta pe 1 martie, iar el pe 2 martie. Are o sora si 3 frati. Sora este casatorita si are 29 de ani, aceasta fiind plecata in Belgia, iar 2 dintre fratii lui sunt plecati in Italia. Cel mai mic dintre ei a ramas in Canada. De acolo e venit si Issac, e tara lui natala. Dupa atatea discutii am ajuns in fata scolii.
Andy si Bob se apropie de noi.

-Ce faceti?

-Bine, spun eu fiind luata de brat de Andy si dusa doi-trei metri mai departe de restul.

-Cine este baiatul asta? De ce ai venit cu el la scoala? Poate se comporta ca si Paul.

-Stai linistit! Nu te enerva asa. Este Issac, nu-l mai tii minte? A stat Misha cu el in avion si este vecinul meu.