Jurnalul unei pustoaice |In curs de editare|

Capitolul 15

Se aude telefonul sunand. Nu vreau sa raspund pentru ca nu sunt treaza. Ma ridic fortat din pat si ma duc la parter. Ridic telefonul si Abby se tipa la mine.

-Cum ai putut zice nu? De ce! tipa Abby la mine.

-Buna, spun eu pe un ton calm.

-Vad ca e "buna dimineata!" la tine. Scuze ca te-am trezit.

-Nu-i nimic.

-Deci, de ce ai refuzat?

-Ce sa refuz? Nu inteleg, spun eu confuza.

-I-ai refuzat intalnirea lui Andy!

-Aaa.. Ce e cu ea? Da stiu ca am refuzat.

-De ce?

-Nu ma simt pregatita! Imi este frica. Daca o sa se intample ca data trecuta.

-Doamne!! Andy e suparat si o sa se desparte de tine chiar azi. Crede ca nu il placi, ca nu simti la fel cum simte el pentru tine.

-De unde stii?

-De la Bob. A zis ca e si dezamagit. Parca nu era el la telefon.

-Pai...

-Il suni acum si ii explici! Da?

-Da. Da' ce sa-i zic?

-Ceea ce mi-ai zis si mie. Poate o sa inteleaga. Nu stiu. O sa vezi tu. Dupa ma suni sau vii la mine.

-Ok.

Imi inchide si eu raman putin socata. Nu credeam ca se va supara asa tare, adica am crezut ca nu o sa se supere deloc. Ce sa fac? O sa-l sun. Formez numarul si suna.

-Da!

Are o voce obosita. Pare nervos.

-Sunt Kat!

-Ce este?

-Vreau sa vorbesc cu tine. Sa-ti explic.

-Imi spui diseara. Vreau sa ma duc sa repet pentru concurs. Bine?

-Bine, spun eu putin dezamagita.

Imi inchide. Nu o mai sun pe Abby. Ma duc sa mananc. Imi este foame. Iau iaurtul din frigider si il mananc cu niste biscuiti.

-Ce faci soro?! Ce mai faci acasa la ora asta?

-Dupa cum vezi, mananc. Da' unde ar trebui sa fiu?

-Acum ar trebui sa fii la scoala.

-Nu ma duc azi. Nu vreau. Oricum nu am ore importante.

-Cum vrei. Eu ma duc la un prieten. Vin diseara sau mai tarziu.

-Bine, du-te, dar mai intai vreau sa ma ajuti cu ceva.
-Ce e?

-Ce melodie sa cant? Cu ce ma imbrac? Ce coregrafie o sa am?

-Tinuta las-o in seama mea. Coregrafia la fel. Melodia ti-o alegi singura. Sa fie una care tu crezi ca o sa dea lumea pe spate.

-Nu stiu! E o fata noua Misha, care are o voce minunata. Ea o sa castige concursul acesta.

-Nu se stie inca. Eu ma duc. Pa!

-Sa ai grija cu fetele.

-De unde fete?

-Tu crezi ca nu stiu ca te duci la o intalnire cu o fata sau mai multe?

-Eh.. Nu e adevarat! Pa!

Baiatul asta. L-au nenorocit fetele. Am terminat si eu de mancat, iar acum ma duc la Abby. Ies pe usa si simt cum razele de soare imi atinge varful nasului. Ajung in fata usii si ciocanesc!

-Ai ajuns! Ce faci asa imbracata?

-Am uitat sa ma schimb.

-Nu are nimic. Iti sta bine cu Micky Mouse si Mini pe tine.

-Da. Mersi.

-Hai intra! Stai pe scaun!

-Da.

-Ai vorbit cu Andy?

-Da. A zis sa-l sun diseara ca acum se duce la repetitii.

-Mdaa.. Cred ca nu vrea sa vorbeasca cu tine.

-Eh. Asta este.

-De ce esti asa indiferenta?

-Ce ai vrea sa fac? Sa plang?

-Nu, dar sa se cunoasca ca il placi. Nu te inteleg. Zilele trecute nu erai asa.

-Lumea se schimba de la o zi la alta.

-Hai la tine acasa sa te schimbi si mergem sa repetam impreuna pentru concurs. Bine? Dar mai intai asteapta-ma aici pana vin eu de sus.

-Bine.

Se duce sa se imbrace. Ma uit mai atent la interiorul casei ei si seamana cu o casa de regina. Doua scari care se intalnesc la mijloc dupa care se despart. Pe pereti sunt tablouri cu scene istorice. Pe jos este un covor mare alb, foarte pufos. Uit-o cum coboara. Are o rochie neagra cu decolteu si parul desprins.

-Haide! O sa-ti iei o rochie alba.

Poftim? Iesim din casa si ma vad niste oameni. Se uita la mine un pic cam speriati. Intram inauntru si mergem sus.

-De ce sa-mi iau rochie?

-Ca iti sta bine si esti fata.

-Ok. Asta e buna?

-E perfecta.

E alba cu maneci trei sferturi si scurta. Plecam si ne indreptam spre sala de teatru.

-De ce merge sa repetam?

-Ca sa-l vedem pe Andy, in plus, e si Bob.

Ajungem acolo si intram inauntru. Sunt multi copii aici. O vad pe Amber si prietenele ei, dar si pe Misha. Andy vorbeste cu Bob. Ne apropiem de ei, iar Andy se duce si o ia in brate pe Mary. Dau sa plec, dar Abby ma opreste.

-De data asta nu pleci nicaieri. Ramai aici. Hey, baieti! Ce faceti?

-Buna, ursulet, si o saruta.

-Ti-am zis sa nu-mi mai spui asa. Nu-mi place.

-Scuze. Am uitat. Deci, Kat, cum ai putut sa-l refuzi pe Andy?

-Nu ti-a spus Abby?

-A da. Am uitat.

Ii zambesc.

-Trebuie sa stii ceva, care s-ar putea sa nu-ti placa, spune pe un ton grijuliu.

-Ce s-a intamplat?

-Nu mai esti cu Andy. E impreuna cu Mary si a zis ca nu vrea sa mai auda de tine. L-ai suparat si dezamagit tare cand l-ai refuzat.

-Poftim!? O bat pe asta!

-Stai linistita! Lasa-l acum. Trebuie sa-i treaca.

Simt cum o lacrima imi inunda ochiul si curge lent pe obraz.

-Kat! Te rog, nu plage! Bob, nu trebuia sa-i spui.

-La un moment dat ar fi aflat.

-Abby. Putem merge acasa? Nu vreau sa repet azi.

-Bine.

Se pupa cu Bob si dupa plecam. Mary se uita la mine si pare mandra. Ma uraste fata asta. Iesim din sala si incep sa plang. Abby ma linisteste si ma imbratiseaza.
Ajung acasa si ma duc in camera mea si ma pun in pat si ma culc cu o durere.