Capitol 64

3.7K 170 2
                                    

- Da,da... Eu nu ma bag. Nu vreau sa intru in Iadul asta roz. - Spuse facand o grimasa. Am inceput sa rad, mergand spre un raft cu papusi.. Am ramas pe loc cand am vazut cine se afla dincolo de el. Era Jessica. Oare chiar trebuie sa imi strice cineva si ziua asta? Perfect. Am oftat si am mers mai departe, oprindu-ma in fata unui raft cu ursi de plus. M-am ridicat pe varfuri pentru a lua un Bichon mic si alb cu o fundita roz la gat, dar nu ajungeam. Am oftat exasperata.. Imi urasc inaltimea, mai ales ca astazi nu port tocuri. Razvan intinse mana si apuca catelusul si mi-l inmana, abtinandu-se sa nu rada. I-am aruncat o privire criminala, iar acesta incepu sa rada.

- Nu rade de inaltimea mea, Razvan! Nu sunt chiar atat de pitica! - Am spus eu lovindu-l cu pumnul in brat.

- Esti pitica mea, iubito. Te iubesc oricum ai fi. Si esti amuzanta. Cred ca e doar a doua oara cand te vad fara tocuri. Inteleg de ce porti mereu de 10-15. - Spuse si gesticula putin in aer.

- Mai bine mergem de aici. Stii... Jessica e putin mai incolo si nu risc o intalnire neplacuta. - Am spus eu destul de incet si l-am luat de mana, tragandu-l dupa mine. M-am oprit din nou in fata unor rafturi cu ursi de plus si papusi. - Vreau jumatate din lucrurile de aici, in camera lui Mary.

- Iubire, ce o sa faca Mary cu atatea jucarii?

- Nu stiu. Dar eu le vreau acolo.

- Cum spui tu.

- Adu-mi cateva cosuri de cumparaturi. O sa avem ceva treaba pe aici.

*

- Ai speriat bietii oameni. - Spuse Razvan punand si ultima sacosa pe bancheta din spate, dupa ce umpluse si portbagajul si bancheta.

- Nu imi pasa... Oare am luat destule?

- Urca in masina. - Spuse Razvan cu o figura serioasa. Am inceput sa rad si m-am urcat in masina , asteptand ca Razvan sa porneasca. - Presupun ca lui Kim ii face placere sa stea cu Mary, asa ca noi doi o sa mergem undeva.

- Unde?

- O sa vezi. - Mi-am tras centura si mi-am lasat scaunul pe spate.

- Dureaza mult?

- Nu. - M-am lasat pe spate si am inchis ochii. - Sa nu adormi.

- Aham... Nu adorm. Mi-e dor de Mary.

- In curand nu o sa mai petreci atat de mult timp cu ea scumpo. Trebuie sa te obisnuiesti.

- Ce vrei sa spui?

- Ca o sa iti dau de treaba. - Spuse si zambi. Am ridicat o spranceana intrebator, dar nu am mai spus nimic. Ciudat... Am inchis ochii, asteptand ca Razvan sa ma anunte cand ajungem. - Iubire.. Am ajuns. - Spuse Razvan dupa cateva minute. Am tresarit si am ridicat capul, lovindu-ma de Razvan. Statea doar la cativa centimetri de fata mea, sprijinit intr-o mana de scaun. Zambi in coltul gurii si isi puse o mana dupa spatele meu si ma ridica. Am privit putin in jur. Vantul batea destul de incet peste ocean. Eram pe un deal destul de inalt, iar tot ce vedeai in jos era putin nisip, inconjurat de stanci.

- Presupun ca e rece apa.

- Presupui bine.

- Coboram? - Am spus eu facand semn in jos.

- Hai. - Imi lua mana intr-a sa si incepu sa coboare incet dealul destul de abrupt.

Am oftat si am pasit si pe ultima piatra, sarind pe nisip. Briza rece imi dadea o senzatie placuta, de libertate. Nu am fost de foarte mult timp aici. Imi era dor de locul acesta. Cand eram mai mica veneam aici pentru a-mi pune gandurile in ordine, deoarece niciodata nu vine aproape nimeni in locul asta. Mi-am strans bratele in jurul corpului si am pasit spre apa.

Aventura de o noapteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum