28. Amintiri

160 4 0
                                    

M-am trezit brusc atunci când mirosul sângelui proaspăt mi-a inundat nările. Eram atât de flămând! Am deschis ochii, caninii ascuțiți ieșind la suprafață. În fața mea era Rose, care ținea în brațe un copil de 10 ani cred. Acesta era alb ca varul, singura pată de culoare de pe pielea lui fiind o baltă de sânge ce se forma la baza gâtului său. Eram de-a dreptul îngrozit. Nu îmi puteam lua privirea de pe copilul aproape mort. Nu mai văzusem în viaţa mea un om atât de tânăr murind sau aflat...în acest stadiu.

-Toby este micul tău dejun şi prânzul. Te hrăneşti cum vrei din el.

Plictiseala din vocea lui Rose mă oripila şi mai tare. Cum se întâmplase aşa ceva?! Cum de fata inocentă de care m-am îndrăgostit a ajuns să îmi aducă copii pe care să îi omor? Rose s-a apropiat de mine şi nu ştiam cum să mă mai îndepărtez de ea. Eram lipid de perete şi mă împingeam cât de mult puteam în el, sperând să se întâmple un miracol şi să se evapore. Ochii îmi erau în continuare ţinitiţi pe pata roşie de sânge de pe grumazul băieţelului şi dispreţul faţă de mine însumi creştea pe măsură ce îmi dădeam seama cât de mult voiam să mă hrănesc din el, să îi sug sângele şi să îi iau inima pentru a-mi satisface poftele inumane. Fata îl ridică în aşa fel încât buzele să atingă o picătură din sângele copilului. Un foc interior se aprinsese în interiorul meu şi mi-a trebuit o forţă supraomenească pentru a trebui să nu mă reped la bietul băiat.

-Te rog, ia-l de lângă mine... Nu pot, Rose! Te implor, ia-l de aici! i-am spus cu vocea ştrangulată de dorinţa arzătoare de a mă hrăni. 

Eram disperat şi după privirea ei mi-am dat seama că asta îşi şi dorea de la mine. Voia să mă tortureze, disperarea mea îi crea plăcere. Nu voiam să o ajut în planul acela de a mă distruge, dar corpul meu răspundea involuntar la mirosul dulce al sângelui. Am luat copilul în propriile braţe şi m-am apropiat de găurile făcute deja în gătul lui. Nu avea sens să mă mai abţin. Trebuia să îi joc jocul, să pară că sunt de partea ei pentru a o aduce înapoi. Mi-am adâncit colţii în cele două gauri şi m-am delectat cu gustul minunat al lichidului ce pe mine mă păstra în viaţă şi pe el îl distrugea. Am auzit-o pe Rose gemând încântată şi mi-am deschis ochii, fixându-mi privirea pe a ei, în timp ce buzele mele încercau să facă faţă canitităţii mari de sânge ce îmi inunda toate simţurile. Pupilele îi îi erau dilatate la maxim şi puteam să văd plăcerea din ochii ei. Ce naiba se întâmpla? Rose/Malefica Rose era excitată de mine hrănindu-mă dintr-un biet copil? Mi se părea atât de dezgustător vampir fiind, dar privirea ei mă înnebunea. Era într-o altă lume, în lumea ei. Nu ştiu dacă asta însemna că simţea o emoţie... M-am oprit când nu mai rămăsese niciun strop de sânge în corpul gol. Era secat de viaţă şi aşa mă simţeam şi eu. Păstrându-mi privirea pe ochii lui Rose, mi-am lins buzele, scoţând o tresărire bruscă şi complet neaşteptată de la ea. Excitarea nu era un sentiment, ci mai mult o senzaţie, dar putea duce la emoţii precum fericire sau extaz. O puteam ajuta cu asta, dar ar fi fost atât de neadecvat. Era ca şi cum aş fi profitat de ea şi nu puteam să îi iau singurul lucru care o mai lega de viaţa sa umană, nu când nu era ea însăşi. Dacă Brandon ăla s-a atins de ea? Aveam să îl rup în bucăţi mărunte dacă urma să aflu că Rose a mea nu mai era virgină. Am făcut un pas spre ea, luându-mi cu degetul mare un strop de sânge din colţul gurii. Şi-a închis ochii şi am văzut cum a respirat scurt. Se simţea atrasă de mine, puteam să o aduc înapoi. Mi-am lipit fruntea de a ei, plasându-mi o mână pe şoldul ei stâng. Nu reacţionase în niciun fel la atingerea mea şi speram să scot de la ea...ceva, orice care să sugereze că există speranţă. 

-Vrei să guşti? i-am şoptit aproape de ureche, îndreptându-mi degetul spre buzele ei. 

Spre surprinderea mea, mă sărută. Mă sărută ca şi cum îi era dor de mine, ca şi cum voia să mă simtă aproape. Se depărtă de mine înainte să o pot îmbrăţişa, ştregându-şi o potă roşie de pe buza de jos şi îmi zâmbi crud. Normal că fusese doar un alt joc de-al ei! Tot ceea ce făcea era pentru a mă tortura. Mă lăsa să cred că am şanse să o recuperez, îmi dădea speranţe deşarte. 

Iubire Interzisă -- h.s fanficUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum