Perspectiva Sophia:
Patru luni.... Patru luni pline de durere au trecut de cand părinții nostri s-au despărțit, tata a venit si-a luat bagajele, si-a luat la revedere de la noi si a plecat.. De atunci toata familia noastra sa dus pe apa zambetei... Mama sa îmbătat cateva serii, facea asta noaptea dupa ce ne culca pe toți, dar eu si Eric voiam sa ii fim aproape chiar de suntem niste copii mici, am învațat si noi ceva pana la vârstă asta, am cautat pe net cum reactioneaza unele persoane la despărțiri etc. Mama nu se simtea bine, dupa doua luni si-a mai revenit, însa lipsa tatei se simte prea mult, masa e mai goală fara el, mama chiar a scos scaunul de la masa noastra, scaunul pe care statea tata, l-am așteptat cu toți sa se răzgândesca, însa nu a facut-o. Mama a muncit pe brânci de zi pana noapte, uneori ne lua cu ea la munca, deoarece nu avea cu cine ne lasa acasa, mama munceste sa ne întrețina, desi tata a spus ca va trimite taxa paternă, nu a mai trimis nimic, nici un ban nu a mai trimis, iubita lui Cristina cheltuie mai mult decat eu, Eric si mama la un loc. Pana si Eric sa schimbat si sa nu credeti ca fratele meu sa schimbat in bine, el sa schimbat in rau, isi bate toți colegii, vorbește urat cu toți, nici cu mine nu prea mai vorbește cum vorbea înainte. Ultima data cand a vorbit cu mine a fost atunci cand cei din scoala au aflat ca părinții nostri se despart, au văzut la televizor, presa a fost cu ochii pe mama si tata, peste tot. Mama a zis ca nu are nevoie de ajutorul lui tata are destui bani sa ne ofere orice ne dorim, a muncit mult mama dar a ajuns foarte bine. Iar despre Eric, da mi-a vorbit ultima data dupa ce informatia ca părinții nostri s-a dus peste tot, un baiat din clasa cu noi, Teodor, sa luat de mine pe baza ca,, Sunteti niste copii daramati si asa veți fi de aici încolo, ca tata nu mai aveti".
Tin minte ca atunci cand Eric a auzit asta el nu a plâns ca si mine si ba din contra la bătut rau pe Teodor, era sa imi exmatriculeze fratele din scoala daca mama nu dadea bani scolii sa nu o faca. Mama a fost prezenta in toate intamplarile noastre, tata nici sa ne viziteze nu a mai vrut. La început venea sa ne aduca câte ceva, mama ne învatase sa vorbim si cu el ca pana la urma este tatăl nostru, eu mai vorbeam , desi eram suparata pe el, însa Eric nici nu il baga in seama si nici nu accepta ce ii aducea tata.
Au fost zile cumplite pentru noi, însă am învațat sa trecem peste ele...
Uneori ma întrebam, de ce tata nu a mai ramas cu noi? De ce nu a mai stat cu mama? Oare se va răzgândi vreodată sa fim din nou ca împreună?
Noi am așteptat, desigur, dar toata așteptarea noastra sa dus cand am aflat ca tata se va însura cu Cristina, de unde am auzit asta? Ei bine, tata a facut aceasta informație prezenta la televizor.. Mama simtea ca nu se mai tine pe picioare cand a auzit, eu si Eric am încercat sa o facem sa il uite pe tata, însă , desi atăta ca nu mai are treaba cu tata, comportamentul sau o dadea de gol, mama devenise o femeie rece si dura, nu mai era fericita ca înainte însă sper sa isi
revină candva. Imi este forte dor de zilele cand stateam toți la masa ca o familie... Mie dor de tot ce am pierdut din cauza lui tata...
Nunta lui tata va fi peste doua saptamani, mama sa gândit ca noi sa ne mutat in Florida.
Normal ca tata a sunat-o pe mama daca copii, adica noi, daca vrem sa participam la nunta lui, insa raspunsul nostru a fost nu, nu pentru ca ne-a spus mama asta si pentru ca nu avem ce cauta sa ii stricăm fericirea lui tata, el a plecat ca nu ne putea fi tata, deci noi il presam.
Toți am fost de acord cu mutarea noastra in Florida. Poate nu ne vom mai vedea tatăl , niciodata, dar nu are rost sa ne mai fie alaturi, pana la urma isi va construi o alta familie si va uita de noi. Bine la fel si eu si Eric ne gandim la ce e mai rau, adica la ziua cand mama va găsi pe altcineva.
Ne este frica sa ni se întâmple si asta, însa am decis sa nu ne bagam in deciziile mamei noastre, deoarece ea ne-a fost alaturi mereu, macar atunci sa ii fim si noi alaturi. Felix, fratiorul meu mai mic, creste, deja rupe multe cuvinte, mama, Eric si eu suntem foarte mândri de el. Oare tata e mandru de ce a facut? Oare mai se gandeste la noi? S-au ne-a uitat?
Deja toate aste întrebari ma frământa, dar ce sa facem? Nu mai e alta cale...
Mama va vinde vilă de aici si se va muta in Florida, împreună cu noi la noua vilă care o cumpara acolo. Se muta in Florida, deoarece prietena ei Clara locuieste acolo si vor sa fie apropiate. Oare ma voi acomoda acolo? Nu stiu ce sa zic... Prefer sa fim ca înainte, dar asta nu mai e posibil, asa ca ne vom duce unde ne vom găsi linistea si noi si mama, plecam spre Florida.... Colegii noi, viata noua, prieteni noi, program nou, casa noua... Toate într-o zi, ce noroc pe noi.
Tata, tu oare ai idee ca plecam? Ca o sa vi sa ne vizitezi si nu ne vei mai găsi? Pana la urma tu, tata , ai spus la judecător ca noi sa stam cu mama, deoarece tu esti prea ocupat pentru noi... Oare cand ne vom mai reîntâlni tata? Familia ta, adevărată, pleacă spre o alta viata. Tu stii asta si stii ce durere ne-ai adus in suflete cand ne-ai parasit?