Perspectiva Nora:
Mă trezesc de dimineață, îmi fac rutina și mă așez în pat. În cameră intră o doamnă este extrem de machiată, blondă, de vro 40 de ani. După ea cară o tavă plină cu mâncare. Așează tava pe măsuță din colț a camerei mele și se apropie de mine cu pași mici.
Femeia: Tu trebuie să fi doamna Nora, nu?
Nora: Domnișoara * Nora. Mai bine îmi spui doar Nora e mai ușor așa.
Femeia: Am venit să îți spun că eu sunt servitoarea casei și că domnul Ryan a plecat la o ședință și a spus că vrea să îți audă răspunsul după ce se întoarce, așa vei avea ceva timp în plus de gândit.
Acum îmi amintesc dezastrul care s-a abătut asupra mea. Trebuie să aleg ,ori familia, ori libertatea mea, nu vreau să se întâmple nimic cu familia mea ,chiar dacă sunt insuportabili. O lacrimă mi se prelinge pe față, femeia din fața mea se uită la mine tristă.
Femeia : Mă numesc Maria, am 43 de ani și cred că tu drăguță ai nevoie să vorbești cu cineva, dacă nu mă înșel?
Nora: Chiar am, viața mea e un dezastru !
Maria : De ce spui asta? Ai tot ce ai nevoie, ai un soț minunat s-au iubit, stai aici în casa asta mare ca o regină și nu te deranjează nimeni.
Nora: Nu e iubitul meu, m-a răpit și vrea să mă îndrăgostesc de el ,că de nu îmi v-a omorî familia...
Maria: Of ,ce situație!
Nora: Nu vreau ca familia mea să pătească nimic ....😭😭😭 ....și încep să plâng.
Maria: Atunci alege să fi cu el !
Nora: Nu îl iubesc !
Maria: Doar încearcă poate nu e așa rău precum pare, vorbește mereu frumos cu toată lumea...
Nora: Nu cu toată lumea !
Maria: Off ! Totul v-a fi bine! Și mă ia în brațele sale protectoare...
Nora: Dacă zici tu....
Maria: Fi veselă nu e frumos ca o tânără ca tine să fie tristă.
Nora: Poate asta merit de viața mea e un coșmar imens pe zi ce trece..
Maria: Fi pozitivă, încearcă să fi cu el, vei vedea poate are și ceva bun în el.
Nora: Greu de crezut....
Maria: Trebuie să plec, am ordin să nu vorbesc cu tine.
Nora: De ce, ce fel de regulă e asta?
Maria: A spus el asta, nu vreau să creez probleme a spus că mă moară dacă fac vro problemă .
Nora: Și mai spui că poate fi om bun....
Maria: Nu ai ce face tot trebuie să accepți, decât servitoare mai bine revină !
Iese pe ușă grăbită , o închide cu cheia și plecă, pași săi auzindu-se pe hol.
După câteva ore de stat și uitat pe pereți ,gândindu-mă, aud cum ușa se deschide și pe ea intră nimeni altul decât... Ryan.
Ryan: Te-ai gândit? Alt timp nu îți mai dau. Ce alegi?
Nora: Ce opțiuni aș avea de e mare filozofie să îți dai seama ce aleg?
Ryan : Poate nu alegi familia !
Nora: Aha. Încetează!
Ryan: Ce?
Nora: Să crezi că e atât de ușor ce mă pui tu să fac!
Ryan: Chiar este !
Nora: Pentru tine...
Ryan: Păi ce e rău dacă vreau să fi iubita mea?
Nora: Păi poate nu te iubesc, te-ai întrebat asta?
Ryan:Sincer da, însă nu ai altă alergere.
Nora : Vezi ști deja alegerea mea !
Ryan: Dar vreau să o aud din gura ta.
Nora: De ce?
Ryan: Sună mai bine când o spui tu.
Nora: Ok.. Eu aleg...
Ryan: Ce alegi?
Nora: Aleg să fiu iubita ta...
Ryan: Yeey. Așa mai vi de acasă!
Ryan se apropie de mine mă ia în brațe și mă pupă pe frunte, aș vrea să plec din îmbrățișarea lui, însă chiar am nevoie de o îmbrățișare...