De la mine pentru tine

4.

Am simțit ceva ce nu am mai simțit până atunci.

  —Luka nu mai e, draga mea. Îmi pare atât de rău.

  —Taci! Pleacă din cameră, fă ce vrei, dar departe de mine, i-am spus iar mama imediata înțeles și a ieșit din cameră.

  Acum puteam să dau drumul sentimentelor, a gândurilor și a țipetelor.

M-am ridicat de pe jos cu greu și m-am dat cu capul de primul perete la îndemână. Lacrimile se împingeau una pe alta pentru a ieși mai repede și a da buzna la mine pe față.
După ce mi-am recăpătat echilibrul, am dărmat vaza cu flori de lângă pat, spărgând-o în multe bucățele la contactul cu gresia.

Suspinele erau puternice și nu le puteam opri. De fapt, nu simțeam nevoia să le opresc.

Am căzut din nou, privind ciobirile ce stăteau lângă mine.
Un fragment din timpul accidentului îmi răsuna în cap. Momentul inpactului...

  —Luka! La dracu cu tine și motocicleta ta!
Am dat cu pumnul in rămășițele vazei, apoi mi-am apucat părul și am tras de el. Voiam să simt durere, voiam să simt ceea ce meritam, dar nu puteam.
La naiba!

  —Eu trebuia să mor, eu trebuia să fiu băgată în pământ, nu tu, Luka!
Eu trebuia să simt durere, să te las să trăiești și să-ți refaci viața. M-ai lăsat în lumea asta de una singură, să fiu mâncată de viu de societate. Ce mă fac?

Am încercat să respir dar parcă uitasem cum să o fac.
M-am întins pe jos, suspindând adânc.

  Fără tine, Luka, simt că sunt un nimic. Nu mai am pe nimeni. Toți au plecat iar tu ai fost acolo să umpli golul creat. Toți și-au schimbat atitudinea față de mine, dar simpla ta prezența îmi era de ajuns.

Am fost doar noi doi, am fost legați din orice unghi.

  Când mă simțeam singură, mereu îmi așezam capul pe pieptul tău, iar tu mă mângâiai încet pe spate, cântând ceva liniștitor. Mereu m-am simtit iubită, iar vocea ta și muzica pe care o făceai îmi faceau urechile să gâdile și corpul să danseze.

Acum. Acum cine o să mai facă asta?
Cine o să ma țină in brațe în nopțile în care lumea își va arunca părerile dureroase? Să îmi strângă mâna ușor și să-mi spună că nu contează ce zic?
Te urasc, Luka. Te urăsc pentru că ai plecat cu tot cu fericirea mea.

       Sunt singură.