𝐓𝐑𝐈𝐏𝐋𝐄 '𝐀' ✓

23~Mereu recurgi la violentă?

 
Mereu recurgi la violență?

    Ryen încă avea bradul de Crăciun împodobit în mijlocul sufrageriei.
Slavă Domnului că era unul artificial că altfel toată sufrageria i-ar fi fost plină de ace mici și înțepătoare.

—Bradul tău e încă aici? am urmat-o în bucătăriei unde am lăsat sacoșele pe blat.

—N-am avut timp să-l strâng. Am fost ocupată în mare parte, după m-am trezit în New Jersey fără voia mea.

    Îmi vorbise tot drumul despre poveste ei și despre cum a ajuns acum să fie răpită de Riven. Aparent ea era motivul pentru care el a stat șapte ani la închisoare pentru ceva ce nu făcuse. Riven o pățise din cauza ei iar acum căuta răzbunare.

—Nu ți-e frică de el? am întrebat.

—De ce mi-ar fi? a râs. Nu poate să-mi facă nimic, dacă o face ajunge de unde a venit.

—Înapoi la închisoare?

—Da. Oricum, chiar dacă nu a fost el ucigașul, acum este în evidența poliției. Nu poate face prea multe.

—Știi cine e ucigașul? am scos cofragul cu oua și l-am băgat în frigider. Fusese plecată atât de mult timp încât alimentele din frigider se stricase deja.

—Da, știu și pentru cine a lucrat și motivul pentru care s-a implicat în rahatul ăla. Mi-a întins cutia cu spanac apoi pachetul de unt iar eu le-am așezată pe unde găsisem loc liber.

—Nu mi-ai zis de ce l-ai turnat.

   Am închis ușa frigiderului și am scos restul alimentelor din pungi, Ryen începuse deja să le așeze în dulapuri.

—Am avut motivele mele, nu sunt importante.
Într-adevăr unele lucruri stăteau mai bine îngropate.

    Ziua următoare nu am făcut nimic decât să curățăm. Trecuse ceva timp de când Ryen nu mai venise aici așa că totul devenise puțin cam prăfuit. La finalul zilei, totul arata ca nou.

—Te-ai plâns toată după-amiaza că te doare mijlocul, să știi că nu ai nicio șansă să stai în casă în seara asta. I-am auzit vocea aproape de mine însă nu m-am clintit nici un centimetru.

—Nu aveam de gând, am spus în apărarea mea. Am nevoie de trei vieți de om ca să vizitez tot New York-ul, de unde atâtea.

—Atunci ai face bine să te ridici și să te pregătești, a țipat din dormitor. Întru la duș.

    M-am ridicat de pe canapea cu un suspin și mi-am târât picioarele până în dormitorul brunetei. Nu îmi adusesem prea multe lucruri și cu siguranță nu aveam haide de ieșit în oraș așa că Ryen se oferise să-mi împrumute de la ea.

    Am lăsat cele două rochii pe pat și am scos telefonul din buzunarul hanoracului apelând numărul lui Augustin.

—Mi-e dor de tine, am spus imediat ce a răspuns.

—Augustin e la duș. Vocea lui Riven m-a făcut să împietresc. Fir-ar să fie...

—Scuze, îi poți spune să mă sune când iese, te rog?

—Mhm, iar în următoare secundă apelul s-a încheiat.

    Mi-am dat o palmă mintală și m-am lăsat să cad pe spate în pat privind tavanul. Mă bucuram enorm de mult că nu făcuse situația mai penibila decât a fost deja cu vreo glumă proastă.

    După aproximativ o oră eram deja în mașină în drum spre unul din localurile preferate a lui Ryen. Rochia roșie pe care o purta îi scotea în evidență fiecare trăsătură făcând-o să arate de zece ori mai frumoasă.
Ea purta o rochie roșie în timp ce eu purtam una din rochiile ei negre, mulate pe corp. Nu conta altceva, amândouă arătam perfect în noaptea asta ceea ce mă făcea ciudat de încântată.