𝐓𝐑𝐈𝐏𝐋𝐄 '𝐀' ✓

08~Târfe Și Evenimente*

     
'Târfe și evenimente'

      Mintea îmi era plină de gânduri și fel și fel de scenarii despre cum urmează să fie perioada în care voi locui aici așa că îmi era imposibil să adorm. Timpul se scurgea iar eu deja puteam vedea soarele răsărind. Am închis ochii pentru câteva secunde, dar imagini din ziua accidentului mi-au apărut brusc în minte.
    Fir-ar să fie! Vreau doar să dorm. M-am intors pe burtă și mi-am pus una dintre perne pe cap însă în zadar.

   Mi-am scos telefonul de sub perna și am privit confuză ecranul acestuia. Aveam două mesaje de la Emma și unul de la un număr necunoscut cu o adresă și ora stabilite pentru o întâlnire. I-am raspuns prietenei mele apoi am coborât din pat.
   Era ciudat să primesc un mesaj de genul asta, poate persoana care l-a trimis a greșit numărul. Se întâmplă mai mereu.

    După ce mi-am terminat rutina de dimineață am coborât în bucătărie. Îmi era prea foame iar în frigider nu era absolut nimic. După ce am decis că azi voi merge la cumpărături m-am îndreptat spre balconul unde se află băiatul de seara trecută.

    Era același tip stând rezemat de pervaz, trăgând din țigară, însă de data asta fără chitară sau caiet.

    —Nu poți să dormi? Vocea mea l-a făcut să se întoarcă

    —Nici nu am încercat. Și-a stins țigara apoi a trecut pe lângă mine fără să mă privească.

    —Am auzit ca tu vei sta cu mine cât timp Augustin e plecat, nu e nevoie.
  
    Nu eram deloc uimită de faptul că Dylan s-a dovedit a fi băiatul de seara trecută, mereu a fost genul de baiat care făcea fetele să leșine cu o singură privire.

    —Nu aveam de gând, am alte lucruri mai importante de făcut. A spus ca mai apoi să intre într-una din camerele de pe hol.

     Restul zile nu l-am văzut deloc pe Augustin, probabil plecase după incidentul de aseară. Iar imediat ce m-am intors de la market, Dylan m-a anunțat că în seara asta vom merge undeva. Nu imi dăduse prea multe detalii așa că am optat pentru o ținută simpla pentru o noapte de decembrie.

•

     Telefonul lui Dylan s-a aprins încontinuu de când am urcat în mașină însă acesta îl ignoră total. Câteva minute mai târziu a început să sune.

    —Nici măcar să nu îndrăznești să mi-o ceri, dată viitoare ai grija ca oamenii tăi să nu plece cu târfele inainte de un eveniment ca ăsta. A inchis apelul și a aruncat telefonul pe bancheta din spate.

    Era vizibil cât de nervos era, așa că am ales să nu pun întrebări și să aștept. Dar făcea cumva referire la Augustin? Mi-am mutat privirea de la Dylan pe geam și am așteptat să ajungem.

   —Prietena ta va fi acolo? Vocea lui răgușită m-a făcut să îl privesc. Nu se uita in directia mea, era concentrat la drum.

    —Emma?
    De ce întrebă Dylan de prietena mea!?

    —Ai și altă prietenă, Kylie? Mi-am rotit ochii și i-am răspuns la prima intrebare. Nici măcar nu mi-a spus unde mergem, de unde ar trebui să știu dacă prietena mea vine?

    "Oh Bună Emma, vi cumva și tu în locul misterios unde Dylan are treabă în seara asta?"
    "Unde?"
    "Păi nu am nicio idee unde"
  Mi-am dat ochii peste cap din nou și am continuat să privesc pe geam. Dylan era la fel de enervant ca și prietenul lui.

     Treizeci de minute mai târziu, Dylan trage mașină pe o străduță plină cu adolescenți, majoritatea beți sau drogați. Muzica răsuna atât de tare că o puteam auzi de aici, era ca o adevărată petrecere in aer liber.
     Câțiva oameni se dau la o parte iar el parchează mașina pe locul proaspăt eliberat. Îmi decuplez centura și arunc o privire pe geam înainte să cobor.

    —Stai aici! Iese din mașină și blochează ușile înainte să pot spune sau face ceva.
    Am venit la o petrecere doar ca să stau în mașină?

     După câteva minute în care m-am uitat pe geam la oameni amețiti, brunetul și-a făcut apariția din nou.

    —Vino și fi atentă. A spus imediat ce am coborât din mașină. În seara asta se va întâmpla ceva foarte important, nu am timp să fac pe babysitter-ul cu tine. Prietenă ta va veni în câteva minute, iar ăsta e numarul meu de telefon. Spune și îmi întinde o foaie cu niște cifre pe ea.

   —Sună-mă doar în caz de urgență.
   L-am privit confuză un moment până i-am auzit din nou vocea.

    —Ai înțeles? Am aprobat din cap și am băgat foaia în buzunarul gecii. Totul era nou pentru mine. Ce chestii importante se puteau intampla la o petrecere de adolescenți, doar nu aprindeau artificii...

   Nici nu apucasem să procesez ceea ce tocmai văzusem că vocea unui băiat s-a făcut auzită prin boxe chemându-i pe toți în 'aripa de est' ce o mai fi și aia.

    Am urmat mulțimea de oameni până am ajuns în fața unei șosele pline de mașini, erau lumini peste tot, boxe cu muzică și băruri pentru alcool. L-am zărit pe Dylan rezemat de una dintre mașini așa că am ales să merg spre el.

    —Ce este locul ăsta? M-am rezemat de capota mașinii și i-am așteptat răspunsul.

    —E prima dată când vi la o asemenea cursă? Am aprobat din cap, îmi amintesc de petrecerile la care mergeam cu Andrew în liceu, erau total diferite de asta.

   —Distrează-te. Își scoate telefonul din buzunar, verifică ceva, apoi îl bagă  înapoi, ca mai apoi să își aprindă o țigară. După puțin timp o mașină neagră își face apariția direct la linia de start. Toată lumea parcă se oprise în loc și așteptau să vadă ce urma să se întâmple.

    —Lume lume, uite cine s-a întors pe șoseaua noastră. Aceiași voce de mai devreme s-a făcut auzită în boxe iar toti au început să țipe.

    —A venit tocmai din New York pentru a face un show incendiar. Cuvintele tipului erau împleticite, semn că era deja pe jumătate beat.
    Am râs.

    —Să aud niste gălăgie pentru Rainer Devon. Imediat cum tipul acela i-a pronunțat numele, mulțimea a luat-o cu totul razna. De parcă numele regelui a fost menționat poporului. Erau nebuni!

     Am simțit cum telefonul mi-a vibrat în buzunar așa că m-am grăbit să îl scot crezând că am un mesaj de la Emma, însă același număr necunoscut de dimineața mi-a apărut pe ecran.

  "Nu mă poți ignora la nesfârșit, Kylie. Ne vedem curând"