Linnea //2017

Cap 19. Dacă nu stai, te duc în cel mai apropriat tufiș și te violez

       ,,Dacă nu stai, te duc în cel mai apropriat tufiș și te violez."

         Au trecut și acele zile, iar acum am ajuns în sfârșit acasă. Este deja noapte și destul de târziu. Îmi e un somn de moarte !

       Alex și Connor s-au întors la facultate, iar ceilalți la casele lor.  Marc nu a mai îndrăznit să îmi trimită vriun mesaj, spre fericirea mea.

     Intru în camera mea, nespunând nimic după care îmi trântesc bagajul pe jos. Nu mai vreau nici să fac duș, nu mai pot să fac duș. Îmi e un somn de îmi pică ochii. Mă descalț, mă dezbrac după care mă trântesc în pat și după câteva minte adorm.

    ****

        Dimineață mă trezesc din cauza sunetului ce mă anunță că e timpul să merg în Iad. Intru în baie, îmi fac un duș rapid după care mă îmbrac într-o pereche de blugi tăiați de culoare albaștri închid, o bluză ceva mai sus de buric - lăsându-mi la vedere bijuteria din buric -de colorate gri și puțin mai largă. Îmi iau tenișii albi în picioare și mă duc să mă spăl pe dinți. Îmi las părul pe spate fără să mai fie nevoie să îl îndrept cu placa, având în vedere că este foarte drept natural. Mă machez puțin după care îmi iau geaca de piele, ghiozdanul și ies din cameră.

         Presupun că mama nu a făcut ceva bun de mâncare, așa că decid să nu le spun nimic doar să ies din casă. O să mănânc în oraș ceva după câteva ore.
Ajunsă la școală, văd o adunătură de elevi ce înconjoară ceva. Aceștea strigă ,,bătaie" de nenumărate ori.

Mă apropri curioasă să văd ce se întâmplă, și văd o fată pe care nu am mai văzut-o până acum, bătându-se cu Caleb, tipul rău a liceului. Se pare că tipa este mult mai puternică decât el. Cine ar fi crezut ? Săracul Caleb, asta o să-i murdărească puțin reputația.

— Dacă nu vrei să fii mâncare pentru muște, șterge-o de aici. Îi spune tipa cu o calamitate pe cinste.

Caleb își șterge sângele de la gură și scuipă în fața ei.

     Fata doar stă cu mâinile în sân de parcă nu ar fi făcut niciun efort și se uită nepăsătoare la el. Caleb trece nervos prin mulțime, iar maimuțele lui sunt după el.

  — Voi ce mai așteptați ? Ștergeți-o de aici, delicvenților ! Spune ea uitându-se la noi.

Ceilalți o asculă și se îndepărdază. Probabil că nu au vrut și ei vriun ochi vânat. Mă uit mai bine la fată, și observ că este destul de drăguță. Este cam la aceeași înălțime ca mine, părul lung, șaten și ușor ondulat. Bine dotată, iar hainele de pe ea arată că are ceva gusturi în ale modei.

  — Tu ce mai aștepți ? Invitație specială ? Mă întreabă când vede că sunt singura care nu a plecat.

— Stai calmă, fato. Eu nu sunt Caleb, îmi pun mâna în părul tău și nu mă opresc până nu își zmulg pielea din cap. Dar totuși, mișto spectacol. Mi-a plăcut să văd cum ia idiotul bătaie. Îi spun oarecum amuzată.

— Aha... să știi că nu am venit aici să îmi fac prieteni așa că nu încerca. Spune ea indiferentă.

— Ce să încerc ? Nu vreau să fim prietene. De fapt, toți idioți ăștea sunt doar niște rahați cu ochi pentru mine. Venind la acest liceu, faci și tu parte din ei. Nu am vrut să crezi că vreau să devenim prietene, am vrut doar să felicit o treabă bine făcută. În fine, am plecat. Pa ! Îi spun fără nicio expresie pe față.