Mi Princesa

Capitolul 7

O rază enervantă de soare nu mă lasă să dorm și îmi vine să iau soarele la bătaie. Singurul gând pe care îl am în momentul de față e că e iar dimineață și că trebuie să mă trezesc pentru o nouă zi oribilă cu familia mea jalnică care chiar ar trebui să mă ignore. Când să mă ridic din par observ că nu pot, dar n-am nici un chef să deschid ochii. Dacă Khatrin m-a legat de pat jur că o tund cheală în somn. Mai încerc o dată să mă ridic din pat dar tot agitându-mă mă lovesc cu spatele de ceva tare și înghit în sec. Sunt destul de sigură că la ultima verificare patul meu era în mijlocul camerei și nu cred că pereții pot respira.

Deschid ochii instantaneu și îmi dau seama că nu sunt acasă. O nu! Asta nu e camera mea nici pe departe... Așa că întrebarea de un milion de dolari e.... Unde naiba în praznic sunt?!? Mă întorc și fac ochii mari când dau peste cineva în patul meu și ca orice fată cu acte în regulă care se respectă... țip. Srăracul de trezește instantaneu și eu ca orice nebună care se respectă îi dau un picior în abdomen și el care jos din pat privindu-mă speriat

Secvențe de ieri îmi reapar în minte și abia acum îmi dau seama că cel căruia i-am făcut dimineața mai bună nu e nimeni altul decât Luis. Sunt cât pe ce să-mi cer scuze când mă ridic în fund și o durere de cap de toată frumusețea mă lovește din plin.

-Au! spun și îmi duc mâinile la cap încruntându-mă.

-Bună dimineața și ție, princesa! spune el care e încă pe podea în aceeași poziție.

-Ce s-a întâmplat aseară? întreb chinuindu-mă să-mi amintesc ce am făcut.

-De unde s-a tăiat firu? mă întreabă și se ridică de pe podea.

-Noi... plajă...

-Poți fi mai detaliată? mă întreabă și eu îi arunc o privire furioasă.

-Cred că ți-am spus cine sunt și tu m-ai sărutat, mormăi rușinată și el râde.

-O spui de parcă nu ți-ar fi plăcut, spun și se așează pe pat lângă mine.

-Eram beată! spun și mă ridic din pat îmbufnată.

-Deci să-nțeleg că doar când ești beată ești așa...

-... fraieră? îi completez în timp ce mă învârt prin cameră.

-Am vrut să zic sensibilă, spune el și se uită la mine rânjind.

Vreau să-i mai zic ceva, dar imediat cum îi observ privirea pe trupul meu mă încrunt și mă uit la mine confuză. Când însă realizez că ce sunt îmbrăcată.... sau mai bine spus cu ce nu sunt îmbrăcată simt cum tot sângele îmi urcă în obraji.

-Ce, în numele pisicii sfinte, mi-ai făcut, dobitocule!?! țip mai tare ca adineauri și el  doar începe să râdă ca un prost.

Aparent port doar un tricou care de-abia îmi coboară sub fund și lenjerie intimă. Atât! Și am dormit cu el.. în același pat... toată noaptea... Și eu nici măcar nu-mi amintesc să mă fi schimbat! Mă uit la el furioasă și îmi vine în minte tot zece obiecte caznice cu care poți omorâ pe cineva în chinuri groaznice.

-Nu ai de ce să te rușineji, princesa. Nu e ca și cum ai ceva ce nu aș mai fi văzut, spune și eu îmi pun mâinile în sân.

-Te omor, spun serioasă și el începe să râdă.

-Doar nu vroiai să te las să dormi în rochia aia și s-o șifonezi? Nici nu mai vorbesc de sutien care nu te-ar fi incomodat groaznic, spune ca un sfânt de parcă îi și vezi coronița de-asupra capului.