Mi Princesa

Capitolul 3

-Eu sunt, spun și ea îmi zâmbește. Până și dinții ei sunt perfecți..

-M-am gândit eu, erai cam singura fată de aici pe care nu am mai văzut-o până acum. 

-Deci vrei să spui că îi știi pe toți oamenii ăștia? spun și arăt spre mulțimea din jurul meu. Waau! Eu de-abia îmi rețineam colegii de clasă.

Ea râde și mă trage de mână spre un loc mai retras. Pare a fi o bucătărie, dar am impresia că doar eu sesizez asta. Lângă frigider un băiat și o fată par că mai au puțin și reinventează filmele pentru adulți lângă frigider. Spre nefericirea lor blonda le strică distracția.

-Nu în bucătăria mea Will, spune aceasta și tipul cu părul negru pe care cred că îl cheamă Will se dă de pe roșcata care ne privește furioasă.

-Hai mă ,Karol! se milogește Will și roșcata îi apucă de braț și îi târăște după ea afară din bucătărie.

Eu încep să râd de reacția celor doi și așa zisa Karol îmi întinde o doză de bere, lunând și  ea una din frigider.

-Prieteni de-ai tăi? întreb și fac semn spre ușa pe care au ieșit cei doi amorezați de mia devreme.

-Colegi de clasă, spune și ia o gură din doză.  Apropo, eu sunt Karol, Carolina m-a trimis să-ți țin companie, fiindcă ea are ceva de făcut,nu știu dacă ți-a spus despre mine, dat fiind că v-ați întâlnit acum câteva ore.

-Nu prea știu, spun și dau pe gât ultimele picături din doza pe care mi-a dat-o Karol. Ar trebui s-o iau mai ușor, în ritmul ăsta nu rezist mai mult de două trei ore.

-Păi, sunt iubita lui Alessio, fratele lui Car...

-Tu ești fata care locuiește aici de trei ani cu fratele ei? întreb și ea aprobă. Wau... Și sunteți împreună tot de-atunci?

-Nu chiar, suntem împreună de 4 ani, dar ne cunoaștem din școala generală. Eu sunt mai mare decât Car ce doi ani și am 21.

-Grozav, deci fratele lui Car e tot cu trei ani mai mare....

-Nup, e cu 4, dar oricum o să vezi că nu pare, e genul de tip care e mereu pus pe pozne odată ce ajungi să-l cunoști.

-Cum de-mi spui toate astea? întreb și ea se uită la mine confuză. Adică am cunoscut-o pe Car în urmă cu câteva ore și deja m-am împrietenit cu iubita fratelui său. Doar mie mi se pare puțin ciudat?

Karol dă din umeri și mai ia o gură din doza ei. O abandonează apoi pe blat și se uită la telefonul ei. Mormăie ceva înțeles doar de ea și apoi și-l strecoară din nou în buzunarul jachetei. Acum în difuzoare cântă Animals- Maroon 5 și nu știu dacă e de la bere său de la plictiseală dar îmi vine brusc chef de dans.

-Hai să dansăm! îmi spune Karol  și eu o urmez.

Petrecerea pare să se fi mutat și în curtea din față, unde cei care nu au încăput în casă dansează acum ca sălbaticii pe iarbă. Eu și Karol dansăm împreună pe muzica dată acum și mai la tare, dacă așa ceva este posibil. Mă las purtată de muzica asurzitoare fără a-mi mai păsa de nimic din jur și nici Kalor nu se lasă mai prejos. Se pare că am atras atenția celor din jur cu mișcările nostru, pentru că câțiva băieții s-au întors să ne arunce câte o privire. Dar în comparație cu cap-sec de la bar s-au întors la treabă lor, fără a veni să ne țină companie. Că veni vorba de lup... Simt cum o privire mă arde pe spate și nu mă pot abține să nu mă întorc să văd dacă e tot el. Instinctul nu mă înșeală nici de dată asta. Într-un colț mai întunecat era el și nu era singur. La gâtul lui atârna o liană care ar fi trebuit să fie o blondă ce părea să se agite ca un pește pe moarte în brațele lui. Privirea lui nerușinată, însă, era tot pe mine și după fața lui cred că și uitase de tipa care încerca cu disperare să-i atragă atenția. Hmm... dacă tot vrea spectacol să vedem cât poate să ducă...