Capitolul 16

13.9K 614 9
                                    

Mergeam împreună cu Maddy pe aleea din parcul central. Soarele de Noiembrie îmi mângâia fața. Era destul de cald pentru acest timp, și ținând cont de faptul că se apropie iarna și suntem și în marele Oraș al Vânturilor ,era surprinzător de cald.
Și de ce sa ratam această zi superbă? Sa mai profitam de căldură cât putem. Nici nu știi când poate apărea zăpada. Iar mie una nu prea îmi place.



Acum eram prinse intr-o discuție despre sporturile de iarna și competițiile care vor fi organizate în cadrul campusului.
Maddy având un frate mai mare are a absolvit de curând aici, știa la ce sa se aștepte, iar cum noi suntem prietene, mă informa și pe mine.
Din câte am înțeles, se pare ca vor fi probe de forță și abilități,iar câștigătorul va primi titlul de campion.Nu știu la ce sa mă aștept dar această denumire îmi place al naibii de mult.



-În ce consta de fapt probele de forță ? o întreb pe prietena de lângă mine.


Maddy tresare, puțin luată prin surprindere de întrebarea mea . Îmi arunca o privire neîncrezătoare înainte sa îmi răspundă.

- Din câte știu de la fratele meu, probele de forță vor consta în mai multe confruntări eliminatorii. În decursul lor vor rămâne cei mai buni. Se țin în fiecare an. Fratele meu a ieșit pe locul doi întrunul.

- Confruntări eliminatorii? întreb eu puțin nelămurita.

- Da.Se vor tine dueluri intre concurenți, în care unul va ieși. Cei mai buni vor rămâne. Duelurile consta în : lupte corp la corp, trasul la țintă, alergatul. Și multe altele. Vor fi și probe de orientare, sky dacă este zăpadă.

- Super, îmi place cum sună.


- Da. Dacă ajungi sa te califici printre primii trei vei primi medalie, și vei fi respectat de-a lungul anilor.



Îmi place la nebunie cum sună. Și nu vreau pe locul trei sau doi, eu vreau strict pe locul unu. Și vreau acel titlu, pentru a le demonstra tuturor de ce sunt în stare.


- Mă înscriu, spun eu dintr-o dată.


- Super, arunci o voi face și eu. Spre sa nimerim în aceiași grupă. Și sper sa avem noroc și sa câștigăm.


- Sa te audă Dumnezeu.


Acum eram ajunse în apartamentul nostru. Maddy s-a dus în cameră ei sa se schimbe și sa facă un dus, promițând sa se întoarcă repede .
Ei, până se întoarce ea, ce ar fi sa mă duc sa mă interesez mai bine?



Am plecat spre clădirea principala, locul unde afișiere imense țineau locul de informatori. Am căutat o fisa cu descrierea concursurilor. Când am gasit-o am citit-o și m-am întors înapoi în cameră.
Pe ușa mea era lipit un bilet.
"Când am ieșit din camera nu te-am găsit, așa ca ti-am lăsat ăsta. Vroiam sa știi ca întâlnesc cu Louis și sa nu aștepți prea mult. "



Super. Cea mai buna prietena a mea, și singura în momentul de față mă lăsase baltă în favoarea scumpului ei iubit.
În acea seara am adormit devreme, după ce m-am uitat la un film prea siropos care îmi provocase somnolență.






***






A doua dimineața mă trezesc din cauza razelor soarelui care îmi băteau în față. Și realizez ca am uitat sa trag perdeaua aseară.
Mă întorc pe o parte pana ajung la marginea patului. Iau telefonul de pe noptieră. Era ora 8.14 .Perfect. Nici când pot nu dorm mai mult. Verific toate mesajele primite după care mă dau jos din pat cu toată lenea pe care o aveam.




După un dus rece care mă mai trezi, îmbrac un trening comod și mă îndrept spre sala de mese. Nu mă deranjez sa trec pe la Maddy știind ca doarme și m-ar fi înjurat de mama focului daca o trezeam dupa o noapte de chef.




În sala de mese erau doar câțiva elevi și doamnele de la tejghea. Iau o felie de pâine cu gem, un pahar de suc de portocale și un măr și mă îndrept spre una din mese.
În scurt timp în sala își face prezenta Noah.
Își lua o tava cu o bucata de friptura și se îndreptă spre o masa libera. Când mă observa, își schimba direcția și veni la mine asezandu-se în fața mea.




-Neața' ,spuse el.




- Nu știam ca se mănâncă friptura fix de primele ore ale zilei, îl tachinez eu.




- Nu știam ca te mănâncă limba chiar de la prima oră, răspunse el.



Scot limba la el, gest care îl face sa râdă. Intradevar. Pot fi un adevărat drăcușor impielitat chiar și fără sa îmi dau silința.




- Ce îmi poți spune despre concursul care va avea loc în următoarele săptămâni? întreb eu mușcând din măr.




- Ce te interesează? Doar nu ai de gând sa participi?


-Da ce are?întreb eu indignată.


- Pai în primul rand vei fi data de pământ înainte sa înceapă cursa. Nu ești antrenată pentru asta, și în plus nici nu cred ca vei rezista.



Ei hai ca asta e buna. Vorbele lui mă făcură sa clocotesc de furie. Adică eu nu eram destul de competentă pentru asta? Aici se înșeală amarnic.




- Și dacă rezist?



-Hmm...ar fi ceva .Dar fără antrenamentul necesar nu vei fi in stare sa reziști trei săptămâni cât va tine concursul.



Da concursul ținea trei săptămâni. Atât cât dura vacanța de crăciun. Dacă va trebui sa stau aici de crăciun și sa îi demonstrez lui Noah și multora ca pot, atunci o voi face. Nu mă las prea ușor. Deși Noah avea dreptate. Nu eram antrenata suficient. Dar voi fi.


- Voi rezista, spun sigură pe mine.


- Bine. Dar vei avea nevoie de un antrenor.



- Ok.Stii unde pot găsi unul?



-Chiar în fata ta.


Asta mă făcu sa ridic din sprâncene a mirare. El antrenor? Când eu voi fi regina Angliei. Dar dacă tot se oferea , de ce sa nu profit de ocazie.

- Ok. Când începem? întreb eu.


- De mâine. Sper ca ești în stare de asta, nu vreau sa mă faci de ras, mă avertiza el.

- Sunt. Fii sigur de asta.



După ce am luat masa m-am întors înapoi în apartament. Nici un semn de viață din partea lui Maddy. Am decis sa o mai las sa doarmă.
M-am pus pe canapea și am luat niște reviste rasfoindu-le și făcând strategii de a câștiga. Nu mă las pana nu iau nenorocitul ăla de titlu.








Îmi pare rău pentru întârziere. M-am axat mai mult pe cealaltă carte. Voi încerca complic puțin lucrurile. Și voi adaugă cât de curând personaje noi. Sper sa va placă. Pupici :*:*



Profesorul de IstorieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum