Capitolul 12

15.5K 739 14
                                    

Scoala. N-am mare lucru de spus despre asta. Lumea crede că universitățile private sunt diferite față de cele de stat, deși sunt la fel, cu toată energia aia a elevilor, chiar și goticii fiind aproape fericiți.

La urma urmelor majoritatea copiilor de aici sunt cei care au părinții bani ori cei care învăța foarte bine și obțin bursă.

Din totdeauna îmi dorisem sa fiu la o școală ca asta, și am ajuns aici, era așa cum îmi închipuisem.

- O, haide, zise Maddy în timp ce eu îmi scotoceam prin dulapul meu din vestiar, în pauza de prânz. E chiar acolo. Intreaba-l dacă merge cu tine la bal. Ce-i așa de greu?

Maddy mă tot bătea la cap cu asta de dimineață. Oare cine m-a pus sa îi zic ca vreau sa particip la bal. Normal, ea merge cu Louis și acum încearcă sa mă convingă pe mine sa merg cu Jason. Faza e ca el nu m-a invitat pe mine.

- Las-o baltă, am spus eu. Ți-am zis ca dacă mă invita el merg, dacă nu găsesc pe altcineva, dar eu nu mă duc sa invit pe nimeni nicăieri. Nu îmi sta în fire.

- Ohh, dar incapatanata mai ești. Spuse ea și se întinse peste umărul meu și apuca cartea de biologie pe care o cautam. Nu înțeleg cum poți sa nu o vezi, era chiar în fata ta.

An inpins-o cu soldul, iar ea s-a dezechilibrat râzând.
Asta mă făcu sa îmi dau ochii peste cap.

-Haide odată, altminteri nu mai apucam o masă, spun eu.

- Intreaba-l, Candice. E un cretin de nu te-a întrebat el până acum . Dacă vrei îl întreb eu pentru tine.

-Nu! am apucat-o de braț. Te rog sa nu încerci nimic.

-Doamne, te porti așa copilărește uneori, ai nouăsprezece ani, trebuie să îți rezolvi singură problemele.

- De pilda sa îl sun pe un tip până îmi răspunde maică -sa și îmi zice sa îl las în pace? întreb eu ironic făcând referire la gafele ei.

- Ehh..Tipul nu știe ce pierduse, și maica-sa era așa o cotoroanta, spuse ea.

- Mda? spun eu.

Am lăsat în urma povestea asta . Deja mă plictisisem. Tocmai ajunseseram la cantină când cineva m-a strigat pe nume. M-am întors și am dat cu ochii de Noah.

- Bună, i-am zis eu când s-a apropiat.

- Bună și ție. Ai uitat de detenția de dupamiaza, nu?

-Poftim? Dar eram în week-end.

- Asta nu e o scuza. Detenția tot detenție rămâne.

- Off sa fim serioși. Tu dacă erai în locul meu ce făceai?

-Mă duceam la detenție. Nu e chiar un capăt de lume. Nu te mănâncă nimenea.

Hmm...ciudat. Dar nu exclud faptul cu mâncatul.

- Dar dacă tu erai în locul meu și eleva ta nu venea ,ce făceai? mă întreba el.

-Pai sa mă gândesc...cred ca m-as fi supărat pe ea , și as fi încercat sa o pedepsesc, asta după părerea mea.

- Deci ar trebui sa te pedepsesc? întrebă el pe un ton ciudat care îmi făcu parul sa se ridice pe șira spinării.
Dintr-o data mi-am adus aminte de incidentul de acum câteva zile. De fanteziile sale care mă înspăimântă.Aveam ochii mari deschiși, și când el cred ca sa prins la ce mă gândesc a chicotit și s-a îndepărtat, lasandu-ma în pace.

- Ce ti-a spus? Întrebă Maddy când m-am așezat lângă ea.

- Ca nu m-am prezentat la detenție.

- Ce?! Dar nu ai mai scăpat? Rase ea de mine.

- Nu.Nu te mai rade ca vei ajunge și tu în situația asta.

-Poate, dar eu nu voi face pregătiri cu
unul dintre cei mai sexy profesori care în loc sa mă învețe se gândește la perversiuni.

- Nu-i adevărat, de unde îți vin ideile astea tâmpite.






***




Câteva ore mai târziu stăteam în sala de sport în fața unui sac de box. La ora asta târzie nu mai era nimenea aici. Dar eu nu mai aveam somn și trebuia sa îmi vărs nervii pe ceva.

Băteam în acel sac de vreo jumătate de ora iar acum eram epuizată. Ușa de la intrare s-a deschis și pe ea intră Noah. Se apropie de mine.

- Nu te-ai plictisit? Mă întreba aceasta.
- Pai văd ca ai venit sa îmi ții companie, deci nu mă voi plictisi.

Am mai lovit sacul de câteva ori cu putere pana am simțit ca mâinile mă dor.

- Dacă mai continui mult așa o sa ajungi fără degete, spuse el.

- Iar dacă tu nu taci, o sa ajungi fără limbă. Altceva în afară de datul din gură nu știi sa faci?

Acesta veni spre mine și mă împinse în cel mai apropiat perete. Mda...ar cam trebui sa o las mai moale. Mă lipi de el și îmi prinse mâinile deasupra capului.

- Ca de pilda asta? întrebă el lipindu-si buzele de ale mele. Îmi strânse mai tare încheieturile facandu-ma sa scâncet și sa deschid gura permițând limbii lui sa pătrundă în gura mea.
În scurt timp m-am trezit răspunzând la sărut, habar n-am de ce. Limba lui cerceta fiecare porțiune .Îmi dădu drumul la mâini și le pozitiona pe talia mea după care coborâ ușor spre coapsă.
Eu mi-am pus mâinile după gatul sau și mi le-am trecut prin parul lui.

M-am desprins brusc de el când mi-am adus aminte de scena din fata universității.

- Ce s-a întâmplat? întrebă el.

- Nu pot. Tu ai iubita.

- Ce ?! De când am așa ceva și eu nu știu?

-Bruneta de acum câteva zile?

-Ohh, da, îmi aducaminte.Geloasa?

-Nu.

-Mda...te și cred. Nu e iubita mea. E doar o veche prietenă, nimic mai mult.

-Aha. Cred că ar fi timpul sa plec, dacă nu vreau sa fiu data la dispăruți. Îl sărut pentru ultima oară și plec.

În camera când ajung am noroc ca nu e Maddy prin zona. Chiar nu am chef de ea și de întrebările ei acum.
Îmi fac un dus după care mă bag în pat.

Întrebările mă macină. De ce am reacționat așa? De ce i-am răspuns la sărut, doar sunt împreună cu Jason. Și de ce par a fi geloasă?

Nu am răspuns pentru întrebările astea.

Profesorul de IstorieUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum