Love or Hate. • Royal •

97

— Îți bați joc de mine! De ce nu mi-ai spus până acum!?

Se trezi Hoseok ridicând tonul, făcând omegaul sa tresără.

— N-N-am- N-am vrut sa te cerți din nou ... se bâlbâie speriat, vorbi de un ton moale simțind degetele acestuia strangandu-i-se pe braț.

— Asa ca ai decis sa repeți toate greșelile pe care le-ai făcut în Astrum!? UNDE CREZI CĂ SE VA AJUNGE DACĂ UMBLI DIN NOU CU ASCUNZIȘURI !?

Yoongi își coborâ rapid privirea, nemaiputând să susțină contactul vizual atât de intens. Hoseok era foarte intimidant când era furios iar vocea sa era ca niște tunete, zguduind dormitorul din temelii.

— Îmi pare rău... smiorcăie mușcându-si m-ai apoi buza de jos pentru a o opri din tremurat.

— Scuzele nu sunt de ajuns Yoongi! Ți-am spus de atâtea ori sa nu-mi ascunzi nimic! Să-mi spui dacă ceva se întâmplă! Daca cineva te supăra! Ți-e asa greu să-mi vorbești!? ȘTII CE CONSECINȚE PUTEAU SA APARĂ!?

— Nu țipa. Smiorcăie începând să plângă îmbrățișându-si umeri. Te aud, nu țipa...Nu ii plăcea deloc când Hoseok era astfel, condus de furie. Pana și luna sa îl abandona-se , o simți deconectându-se. Am vrut să-ți spun... la un moment dat dacă nu ma descurcam...

Hoseok a inspirat profund, ducându-si mâinile spre chip, împingandu-și preț de câteva clipe podul palmelor în ochii.

— De ce naiba sa aștepți până sa vezi ca nu te poți descurca!? ÎȚI BAȚI JOC DE MINE!? SĂ AȘTEPȚI SA VEZI CAT SE AGRAVEAZĂ!?

— Nu m-ai țipa Hoseok! Nu m-ai țipa! Își duce mâinile în par, tremurând din toate încheieturile. De ce nu poți sa mă înțelegi!? Crezi ca mie mi-e ușor? Începe să plângă din ce în ce m-ai tare. Tu ai putea vorbi ușor despre asta!? Mi-a fost rușine! Mi-a fost frică! Și n-am știut ce sa fac--

Omegaul scoase un scâncet, pierzându-si cuvintele când Hoseok îl îmbrățișă brusc, învelindu-l cu brațele sale.

— Iartă-mă.. Iartă-mă Yoongi.  Îl strânge în brațe închizându-și ochii strâns.  Îmi pare rău, nu m-am gândit. Nu am încercat să mă gândesc în totalitate la ce sa întâmplat defapt,  m-am înfuriat doar pentru că mi-ai ascuns, iartă-mă. Îi prinde obraji în palme, ridicându-i chipul în timp ce se înclină spre el.

Bine ca și-a șters sangele de pe mâini și chip înainte de a veni aici.

— Nu-mi ascunde chestii, își domoli glasul, sărutându-i fruntea, Nu vreau sa te supere nimeni Yoongi... nu pot sa îți rezolv problemele dacă nu mi le spui... suspină,  stergandu-i lacrimile cu degetele mari. Scuze, n-am vrut să ridic tonul, nu plânge.  Se apleacă spre el și ii sărută genele umede.

— Mereu țipi la mine. Smiorcăie împingandu-și  chipul la pieptul său.

Hoseok a stat câteva clipe pe gânduri, impletindu-si încet degetele în parul de la ceafă al omegaului. A greșit. A greșit foarte tare.

— Iartă-mă. O sa încerc să nu m-ai ridic tonul. Îi ia mână ușor în a sa, apropiindu-si-o de buze, sărutându-i degetele scurt.

Poate lui Yoongi ii trebuia un prieten omega băiat cu care sa poată vorbi chestiile lor de omega. Poate dacă si-ar face un prieten omega ar fii m-ai bine. Aprope toți în jurul sau era Alpha. El, Domian,  Asra, Muriel....  Jahee era fată, la fel și Hyori...

Jungkook... pe el nu-l putea ține constant la castel. Fata de ceilalți, Jungkook vroia sa fie independent, rupt de toată zarva castelului.

— — —